BVB estimează un profit net de 20,8 mil. lei, de peste trei ori mai mare decât cel de anul trecut

Bursa de Valori a înregistrat anul trecut un profit net de 5,7 milioane lei, iar media zilnică a lichidităţii a fost de 8,4 milioane euro.

Rulajul mediu zilnic înregistrat de BVB în primul trimestru din acest an pe segmentul acţiuni a fost de 12 milioane euro.

Pentru acest an, BVB ar urma să înregistreze în acest an venituri de 39,3 milioane lei, aproape duble faţă de încasările de anul trecut, iar cheltuielile sunt estimate să avanseze cu 18%, la 16,2 milioane lei. Compania a consemnat în precedentul exerciţiu financiar venituri de 20,2 milioane lei şi cheltuieli de 13,7 milioane lei.

"Proiectul bugetului îşi propune o dublare a veniturilor faţă de cele realizate anul trecut, îndeosebi pe seama creşterii substanţiale a veniturilor din exploatare ca urmare a continuării proiectelor în care Bursa este implicată, precum şi a dezvoltărilor propuse. Un aport substanţial îl vor aduce şi veniturile financiare din dividendele aferente participaţiilor pe care BVB le deţine în alte societăţi. Acestea se completează cu veniturile financiare obţinute de societate din plasamente financiare, ce estimăm că vor fi fructificate cu o dobânda medie de 6,5%", se spune în bugetul aprobat de Consiliul de Administraţie şi supus spre avizare acţionarilor.

Bugetul va fi discutat de acţionari la 29/30 aprilie, în AGA.

La întocmirea bugetului, conducerea executivă a luat în calcul un rulaj mediu zilnic de 11,5 milioane euro şi o lichiditate medie a ofertelor publice de 2 milioane euro pe şedinţă. Totodată, BVB va menţine comisionul mediu de tranzacţionare, iar cursul mediu de schimb este prognozat la 4,15 lei/euro, respectiv de 3 lei/dolar.

Conducerea BVB a luat în calcul şi derularea unor oferte publice la OMV Petrom (SNP), Transgaz (TGN), Transelectrica (TEL) şi Romgaz.

"S-a considerat că realizarea acestor proiecte ar putea duce la creşterea volumelor medii zilnice de tranzacţionare cu circa 2 milioane euro/zi , ceea ce conduce la o creştere a veniturilor din tranzacţionare cu aproximativ 2,8 milioane lei", se spune în notele de fundamentare a bugetului.

BVB estimează că în acest an va încasa dividende de 8,2 milioane lei de la Depozitarul Central, unde deţine peste 67% din acţiuni, iar din dobânzi la depozite va mai primi 3,2 milioane lei.

Bursa intenţionează să dezvolte piaţa produselor structurate prin listarea unor noi serii de titluri şi să finalizeze o platforma tehnică de tranzacţionare special destinată să suţină acest segment.

Totodată, conducerea BVB a alocat fonduri pentru susţinerea mai activă a proiectelor de cooperare cu alţi operatori bursieri din ţările vecine şi din regiune.

"Pe lângă cheltuielile legate de mentenanţă a sistemului tehnologic central al BVB, pentru anul 2011 au fost prevăzute şi alte categorii de cheltuieli necesare, precum suplimentarea liniilor de date şi comunicaţii, audit funcţional pentru noile componente ale sistemului, extinderea centrului disaster-recovery", se mai spune în prezentarea bugetului.

De asemenea, BVB vrea să extindă tranzacţionarea prin conturi globale fără prevalidare pentru toate acţiunile, utilizat în prezent numai pentru titlurile Erste (EBS) şi Fondul Proprietatea (FP).

"BVB îşi propune creşterea veniturilor din diseminarea de date bazându-se, pe de o parte, pe creşterea interesului clienţilor dată vendorilor pentru datele Bursei ca urmare a listărilor recente - FP- sau prognozate - Romgaz, OMV Petrom şi Transelectrica - iar pe de altă parte pe introducerea în regim tarifat a unor noi produse şi servicii, unele dintre ele existente încă de pe acum în stadiul de «pilot»", se mai arată în buget.

Deoarece principalii clienţi - vedori de date din categoria Reuters/Bloomberg - au nevoie de timp de implementare de 3 - 6 luni, creşterea importantă a veniturilor din vânzarea de date este estimată să fie înregistrată anul viitor, potrivit BVB.

Totodată, conducerea BVB are în vedere o eventuală prelungire a şedinţei de tranzacţionare cu minim 5 minute, astfel încât investitorii să poată reacţiona pentru scurt timp şi la evoluţia burselor din SUA, care dau trendul global.

"Întrucât ultimii ani au relevat creşterea sensibilităţii pieţei bursiere locale la factorii externi şi având în vedere că piaţa de capital nord-americană reprezintă astăzi principala referinţă a sistemului financiar internaţionl, considerăm oportun ca durata de desfăşurare a şedinţei de tranzacţionare de la BVB să se suprapună, fie şi numai pentru o durată redusă, peste orarul de tranzacţionare al NYSE. În acest moment, prelungirea şedinţei de tranzacţionare de la BVB cu minimum 5 minute nu ar trebui să implice modificări importante ale fluxului operaţional de tranzacţionare şi post-tranzacţionare", se mai arată în buget.

Pe termen mediu, BVB intenţionează să majoreze capitalul social al Casei de Compensare Bucureşti, inclusiv prin cooptarea în acţionariat a Depozitarului Central şi a Operatorului Pieţei de Energie Electrică - OPCOM.

Un alt plan pe termen îndelungat al Bursei este să permită Casei de Compensare Bucureşti să activeze în calitate de contraparte centrală pentru piaţa spot şi pentru derivatele care ar urma să fie tranzactionate în afara bursei. Contrapartea centrală garantează atât cumpărătorului, cât şi vânzătorului că tranzacţiile se vor realiza fără probleme, întrucât va solicita garanţii investitorilor, la fel cum activează în prezent pentru piaţa derivatelor.

Bursa s-a listat pe propria piaţă la 8 iunie, iar de atunci structura acţionariatului s-a modificat vizibil. Casele de brokeraj, care până la listare deţineau majoritatea acţiunilor, au început să vândă din participaţii, iar alţi investitori, inclusiv străini au intrat la cumpărare. Printre investitorii străini care au în portofoliu acţiuni BVB se numără Franklin Templeton şi Erste Asset Management Viena, dar şi alte fonduri de investiţii.

La finalul anului trecut, investitorii străini deţineau 13,27% din acţiunile BVB, iar restul de 86,73% erau în portofoliile acţionarilor locali, potrivit raportului anual al BVB.