Camera de Comerţ Americană avertizează: Nevoie urgentă de reforme fiscale şi legislative

În contextul alegerilor generale de la finalul anului 2024, AmCham Romania lansează ediţia a 7-a a documentului de viziune şi recomandări pentru agenda economică în mandatul 2024- 2028, Priorităţi pentru România. Prin acest demers, AmCham Romania aduce în atenţia viitorilor decidenţi temele care în viziunea comunităţii de afaceri trebuie să fie centrale în dezbaterile din perioada premergătoare alegerilor şi în planurile de guvernare propuse pentru următorii 4 ani, scrie Ziarul Financiar.

„Membrii AmCham sunt preocupaţi de prezent, dar şi de viitor, de evoluţia economiei şi societăţii pe termen mediu şi lung. Aceasta este şi perspectiva ediţiei de anul acesta a documentului programatic Priorităţi pentru România. Ne-am propus să oferim un răspuns la două întrebări esenţiale: Care este progresul pe care România l-a făcut în ultimii patru ani şi ce mai trebuie făcut ca finalul următorului mandat să găsească România în stadiul de dezvoltare pe care ni-l dorim cu toţii. Am inclus în această ediţie cele mai relevante intervenţii de politică publică în viziunea AmCham. Suntem convinşi că implementarea eficientă şi la timp a reformelor şi investiţiilor recomandate va duce România acolo unde îi este locul: către statutul de membru OCDE, în poziţia de lider în regiune, cu un rol important în reconstrucţia Ucrainei, între primele 10 economii din UE, şi către consolidarea relaţiilor economice cu SUA ” a subliniat Cristian Sporiş, Preşedintele AmCham.

Priorităţi pentru România 2024 – 2028 structurează viziunea şi direcţiile strategice ale membrilor AmCham pentru următorii patru ani, integrând recomandările pe care le avansăm în mod constant în dialogul cu decidenţii. Documentul ia în considerare contextul global şi regional, mega-tendinţele care impun transformări în economia globală şi pe care România nu le poate ignora, dar şi obiectivele de ţară asumate de România în plan intern şi în relaţie cu partenerii internaţionali.

„Atragem atenţia asupra celor mai mari riscuri, dar subliniem şi oportunităţile. Sunt ultimii ani în care România va avea acces la finanţare majoră pentru convergenţa cu UE, dar şi ani cruciali pentru înscrierea într-o traiectorie fiscal-bugetară sustenabilă. Mandatul 2024-2028 se suprapune cu anii premergători orizontului 2030 pentru care sunt asumate ţinte ambiţioase în materie de sustenabilitate şi protecţia mediului. În aceşti ani, noile tehnologii vor fi atins nivele de maturitate care le vor accentua impactul la scară largă, iar România trebuie să grăbească semnificativ pasul pentru recuperarea decalajelor. Priorităţi pentru România este apelul AmCham Romania pentru asumarea la toate nivelele decizionale a obiectivelor de ţară şi pentru implementare susţinută, responsabilă şi coordonată. Este, în esenţă, un apel la viziune, acţiune imediată şi orientare către viitor, a punctat Daniela Nemoianu, Vicepreşedinte AmCham România.

Raportul abordează obiective de ţară generale, dar şi 10 domenii cheie care sunt, însă, interconectate. Avansul într-unul dintre paliere va cataliza îmbunătăţiri majore şi în celelalte. Unul dintre mesajele principale ale acestei ediţii este că pentru a înregistra un progres real şi durabil, România are nevoie de o abordare coordonată, sinergică, care să asigure progresul în domenii multiple.

„Urmează ani asupra cărora planează urgenţa nu doar pentru a reduce disparităţile, dar şi pentru a transforma progresul tehnologic fără precedent în prosperitate reală pentru societate şi economie. Deloc de neglijat, România se află în cel mai complicat context regional din ultimele trei decenii, iar următorii ani vor fi cruciali nu doar pentru consolidarea securităţii naţionale, dar şi pentru întărirea rolului geostrategic în cadrul NATO. Pentru a gestiona acest context, România are nevoie de o viziune strategică, clară şi sustenabilă, pe termen mediu şi lung. Fiecare strategie sectorială, politică publică şi decizie trebuie să integreze oportunităţile, să anticipeze tendinţele globale şi să minimizeze riscurile macroeconomice”, a declarat Dinu Bumbăcea, Vicepreşedintele AmCham România.

Cele 5 obiective transversale pe care AmCham le propune în ediţia de faţă se referă la domenii strategice, iar pentru realizarea acestora recomandăm:

Continuarea reformelor pentru alinierea politicilor economice şi sociale la standardele OCDE, esenţială pentru creşterea competitivităţii şi atragerea investiţiilor.În calitate de stat membru al OCDE, România va putea beneficia de accesul la experienţa şi expertiza celorlalţi membri, ceea ce va permite elaborarea şi ajustarea politicilor publice care susţin implementarea reformelor eficiente, în special în domenii esenţiale precum educaţia şi sănătatea. Modernizarea economiei româneşti va conduce la îmbunătăţirea ratingului de ţară, sporind pe de o parte încrederea investitorilor şi atragerea de investiţii străine directe, iar pe de altă parte, facilitând accesul la finanţare externă prin reducerea costurilor de împrumut.

Echilibrare macro-bugetară & un nou model de convergenţă economică. Procesul de convergenţă reală a economiei româneşti către media Uniunii Europene a fost accelerat pe parcursul ultimelor două decade, însă competitivitatea României este încă afectată de o serie de factori sistemici. Dintre acestea, printre cele mai îngrijorătoare este accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, respectiv de creşterea substanţială a deficitului bugetului public şi a deficitului de cont curent, care nu a fost atenuată nici de performanţa economică bună din ultimii ani. Gradul redus de colectare fiscală este rezultatul mai multor factori, precum evaziunea fiscală, o economie informală semnificativă şi un sistem de administrare fiscală care necesită reformă şi digitalizare. Contractarea de împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor curente ale statului, în special a celor cu salariile, cu asigurările sociale şi cu pensiile, devine problematică atunci când acestea sunt stabilite la niveluri disproporţionate în raport cu puterea economiei şi cu veniturile publice colectate. Cele mai mari nevoi ale României sunt investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurilor în domeniul transportului, energiei şi digitalizării, în educaţie, sănătate şi pentru susţinerea cercetării şi dezvoltării.

Educaţia, garanţia dezvoltării celorlalte structuri sociale şi economice. Educaţia este o responsabilitate fundamentală şi punctul de pornire pentru orice model de dezvoltare economică şi socială. Accesul la educaţie de calitate şi alinierea politicilor educaţionale cu nevoile pieţei muncii sunt condiţiile sine-qua-non pentru o dinamică economică pozitivă. În contextul nefavorabil al evoluţiei demografice (migraţie, îmbătrânirea populaţiei), existenţa unui sistem de învăţământ care să dezvolte competenţe pentru viitor este imperativă pentru sustenabilitatea finanţelor publice, susţinerea pieţei muncii, reducerea inechităţii sociale şi implementarea oricărui proiect serios de ţară. Principalele provocări ale sistemului de învăţământ pe care România trebuie să le depăşească sunt analfabetismul funcţional şi părăsirea timpurie a şcolii.

Infrastructură de transport pentru a creşte mobilitatea, accesul, siguranţa, competitivitea economică. Creşterea economică sustenabilă şi susţinută nu poate exista în lipsa unui sistem de transport extins, interconectat, rezilient şi sigur. Deficitul de infrastructură este unul dintre principalii factori care au dus la pierderea a numeroase oportunităţi de afaceri, investiţiile private fiind direcţionate către ţările învecinate. România este, în aceşti ani, într-o cursă contra cronometru pentru realizarea proiectelor întârziate în ultimele decenii. De aceea, recomandăm planificarea bugetară multianuală pentru proiectele mari de investiţii în infrastructura de transport. În linie cu obiectivele tranziţiei verzi, trebuie depuse eforturi pentru întărirea expertizei şi capacităţii administrative pentru pregătirea, gestionarea şi monitorizarea proiectelor de infrastructură feroviară.

Atragerea şi sprijinirea investiţiilor în România, accent pe investiţiile cu valoare adăugată mare. Valorificarea potenţialului ţării pentru atragere de investiţii străine directe (ISD) necesită o strategie bine definită. Într-un mediu global marcat de incertitudini şi o competiţie acerbă pentru capital, este esenţial să se prioritizeze atragerea de investiţii care să transforme România într-un hub regional de producţie. Preluarea unor bune practici din regiune şi implementarea de politici care să încurajeze inovaţia şi competitivitatea vor contribui la creştere sustenabilă şi la poziţionare strategică pe termen lung. Este esenţială implementarea unei scheme de ajutor de stat dedicată investiţiilor strategice cu o valoare de peste 100 de milioane EUR pentru ca România să poată deveni un hub regional pentru diverse industrii, consolidându-şi astfel poziţia în cadrul UE şi pe scena economică globală. România are nevoie de o astfel de agenţie care să îşi îndeplinească misiunea declarată prin acţiuni concrete şi eficace.