FMI: Economia României îşi revine mai lent decât a altor ţări şi trebuie să profite de oportunităţi

„România a avut anul trecut cea mai bună performanţă în termeni de creştere din regiune, doar Letonia s-a situat mai bine, însă reformele structurale şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene sunt necesare pentru a menţine creşterea (…) Aşteptăm un progres mai bun”, a declarat joi Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internaţional pentru România şi Bulgaria, într-o conferinţă pe tema controlului financiar.

Produsul Intern Brut al României s-a plasat în 2008, înainte de declanşarea crizei economice, la aproximativ 140 miliarde de dolari. Anul trecut, economia a crescut cu 3,5%, iar pentru acest an este anticipat un avans de 2,2-2,5%. În intervalul 2001-2008, economia a înregistrat, cu o singură excepţie, rate anuale de creştere de peste 5%.

El a arătat însă că performanţa economică depinde prea mult de factori precum vremea, care influenţează evoluţia agriculturii, care contribuie cu 6% la PIB.

„Agricultura rămâne un factor important de creştere economică, dar face economia vulnerabilă la şocuri, se înregistrează anual oscilaţii pe fondul acestui factor”, a spus Tolosa.

El a atras atenţia că România ar trebui să profite de oportunităţile pe care le are pentru a susţine şi accelera avansul economic, respectiv atragerea intensă de fonduri UE, concentrarea pe exporturi şi energie.

Oficialul FMI a arătat că exporturile din România reprezintă doar 40% din PIB, în timp ce în alte state se ajunge la un nivel de 100%.

„Spre exemplu, dacă luăm în considerare exporturile către Germania, Cehia exportă 25,5% din PIB, deci un sfert din PIB-ul Cehiei reprezintă exporturi în Germania, Ungaria are 21%, pe când România are doar 6,4% exporturi în Germania, de patru ori mai mici decât în cazul Cehiei. Este o oportunitate imensă pentru România să se dezvolte pe acest segment”, a precizat Tolosa. 

Totodată, el spune că România are o sursă diversificată de energie şi ar trebui să profite de acest avantaj, fiind multe sectoare în industria energetică cu potenţial de creştere. Mai mult, energia are o pondere de doar 10% din total importuri, pe când în alte ţări nivleul se situează la 30-35%, aspect care poate fi speculat pentru dezvoltarea economică.

Pe de altă parte, absorbţia slabă a fondurilor UE plasează România pe ultimul loc, deficit pe care trebuie să-l acopere rapid, întrucât alte state precum Polonia au profitat de banii europeni pentru a-şi reveni din criză şi a relua creşterea economică susţinută.

„Cineva din Comisia Europeană îmi spunea: «De mai bine de o mie de ani strănii vin şi iau bani din România, acum deodată strănii vin şi îşi pun banii pe masa voastră şi românii spun nu, mulţumesc! Ce se întâmplă?». Mi s-a părut amuzantă ideea”, a povestit Tolosa.

Infrastructura este unul dintre capitolele care înfrânează evoluţia economică, România situându-se la distanţă considerabilă faţă de celelalte state UE privind situaţia infrastructurii, în special cea din domeniul transportului feroviar şi electric, doar Bulgaria plasându-se pe o poziţie inferioară.

Totodată, controlul statului în proporţie semnificativă asupra companiilor din diverse sectoare afectează negativ evoluţia acestora, spune Tolosa, care atrage atenţia asupra arieratelor înregistrate de întreprinderile de stat, de 1% din PIB.

„Companiile de stat reprezintă 56% din sectorul de energie şi gaz, în foarte multe domenii-cheie statul are încă un control important şi nu este eficient. În general, companiile de stat au pierderi masive, furnizează servicii de calitate slabă, nu sunt prea competitive”, consideră Tolosa.