Capital Economics: Un derapaj fiscal uşor nu ar îngrijora. Ţinta de deficit este prea ambiţioasă

Un derapaj fiscal moderat nu ar reprezenta neapărat un motiv de îngrijorare, atât timp cât noile politici fiscale vor fi prezentate într-un cadru credibil de consolidare fiscală, cu sprijinul FMI, în contextul unei ţinte prea ambiţioase privind deficitul bugetar, potrivit Capital Economics.

Într-un comentariu privind decizia de politică monetară de joi a BNR şi guvernul desemnat de Victor Ponta, compania britanică de consultanţă Capital Economics notează, într-o analiză transmisă miercuri MEDIAFAX, că numirea lui Florin Georgescu în poziţia de ministru al Finanţelor ar trebui să contribuie la calmarea pieţelor, deranjate în ultimele zile de căderea Cabinetului Ungureanu.

Georgescu, prim viceguvernator al BNR şi fost ministru de Finanţe în perioada 1992-1996, a fost numit ministru al Finanţelor Publice până la alegerile generale din această toamnă.

Deşi Ponta a reafirmat angajamentul României faţă de programul convenit cu FMI şi Comisia Europeană, nemulţumirea populaţiei ar putea determina guvernul să atenueze austeritatea, consideră analiştii Capital Economics.

"Nu credem că un derapaj fiscal moderat este neapărat un lucru rău. Se pare că cererea externă slabă a împins economia în recesiune în primul trimestru, în timp ce cifrele dezamăgitoare de astăzi din Europa sugerează că trimestrul al doilea ar putea fi şi mai rău. În acest context, ţinta asumată de guvernul anterior, de a reduce deficitul bugetar de la 5,2% din PIB anul trecut la 3% în acest an, pare cam abruptă", se spune în raportul casei de consultanţă.

Astfel, dacă politicile fiscale ale noului guvern vor fi prezentate într-un cadrul credibil de consolidare fiscală, cu sprijinul FMI, pieţele ar putea avea o reacţie destul de pozitivă. potrivit Capital Economics.

Moneda naţională s-a depreciat cu aproximativ 1% începând de vineri, pe fondul mişcărilor de pe scena politică. Referinţa publicată de BNR a atins miercuri un nou maxim istoric, de 4,4168 lei/euro, în creştere cu 1,98 bani faţă de nivelul de luni, deprecierea leului temperându-se spre jumătatea zilei ca urmare a intervenţiilor indirecte ale băncii centrale, potrivit dealerilor.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri să menţină rata de politică monetară la 5,25% pe an, oprind seria de reduceri consecutive de dobândă începută în noiembrie anul trecut, poziţie anticipată de analişti după căderea Guvernului Ungureanu.

Banca centrală a redus dobânda cheie cu un punct procentual la cele patru şedinţe CA care au avut loc în perioada noiembrie 2011 - martie 2012, iar rata este acum la un minim istoric.

Rata inflaţiei a căzut la minime istorice din toamna anului trecut, după dispariţia efectului de bază al majorării TVA de la 19% la 24% în iulie 2010. În aceste condiţii, banca centrală a început în luna noiembrie un ciclu de reducere a ratei dobânzii de politică monetară şi de adecvare corespunzătoare a condiţiilor lichidităţii.

Analiştii Capital Economics consideră că BNR a menţinut dobânda pe fondul temerilor privind volatilitatea cursului de schimb valutar.

Totuşi, firma apreciază că decizia de miercuri a băncii centrale ar putea marca doar o întrerupere a ciclului de reducere a dobânzii de politică monetară, care va fi reluat după stabilizarea situaţiei politice şi a leului.

Astfel, BNR ar putea reduce dobânda în acest an cu încă 0,25-0,5 puncte procentuale, la 4,75-5%.

Analiştii notează că deprecierea leului în urma căderii guvernului a fost una modestă, datorită intervenţiilor BNR, anticipării de către piaţă a deciziei de politică monetară de miercuri şi desemnării rapide a unui nou premier, care a calmat temerile privind un eventual blocaj politic.