Carantina pune lacăt afacerilor din mai multe oraşe din România. Efectele încep să apară, iar antreprenorii au cel mai mult de suferit

Localităţi carantinate în Cluj. „Primul lockdown ne-a pus pe butuci”

Localităţile care au intrat în carantină devin din ce în ce mai pustii. Oamenii au voie să iasă din casă doar cu un motiv bine întemeiat, iar antreprenorii au fost obligaţi să îşi pună lacătele pe restaurante, cafenele sau sălile de fitness. Pe când credeau că îşi vor reveni, acum trebuie să caute din nou soluţii la pierderile uriaşe. În oraşul Gherla de lângă Cluj, Levente împreună cu asociaţii lui s-au gândit chiar să renunţe la cafeneaua din centrul oraşului care găzduia şi 100 de clineţi odată. Uşa localului este închisă acum cu cheia, iar pierderile sunt de 100%.

Bihari Levente, proprietar de cafenea, spune că „din martie au început problemele. Primul lockdown ne-a pus pe butuci. Am crezut că o să ne revenim, să facem măcar o parte din ce s-a făcut în cele două luni de închidere să putem să recuperăm. Oraşul Gherla a intrat în carantină şi ca urmare toate localurile s-au închis.” Întrebat dacă s-a gândit să renunţe la afacere, răspunde: „Au fost momente, dar nici să renunţi nu e aşa uşor.”

„Capacitatea este de 100 de persoane, dar din păcate suntem închişi. Cifra de afaceri a scăzut 100%”, spune Debrczeni Szabolcs, asociat cafenea.

O tânără pe nume Bianca povesteşte: „Nu am putut să merg să îmi văd familia, ai mei sunt în străinătate, nici ei nu pot să vină. Trebuie să am declaraţie, trebuie să am buletinul ca să vadă declaraţia. Eu trebuie oricum să îmi reînoiesc buletinul şi trebuie să merg până în Dej, aşa că trebuie să am declaraţie şi pentru aia.” Întrebată pentru ce iese din casă zilele astea, ea spune că pentru mâncare şi serviciu.

O altă femeie se declară afectată de restricţii. „Trebuie declaraţie de fiecare dată când ieşim din casă. În afară de a merge la serviciu şi acasă nu prea mai avem ce să facem.”

Carantina în Timişoara. Patronii se tem de ceea ce urmează

În cele cinci localităţi carantinate din judeţul Timiş, patronii se confruntă cu aceleaşi probleme şi se tem de ce va urma. În Dumbrăviţa şi Giroc, de exemplu, locuiesc câteva mii de antreprenori şi angajaţi care fac zilnic naveta la Timişoara. Sorin Drăgoi are două restaurante: unul în Giroc şi unul în Dumbrăviţa. De când cu pandemia, înregistrează pierderi de zeci de mii de euro pe lună. A sperat să mai recupereze cu terasele, dar fiind carantină, nici acestea nu mai funcţionează.

„Ne-am şi organizat. Venind vremea rece, am căutat să închidem cu folie terasele. Am făcut şi investiţii în sensul acesta, iar acum ca şi carantină nu putem funcţiona, nici pe terasă. Ce nu înţeleg eu este că, atât la Dumbrăviţa, cât şi la Giroc, noi suntem în carantină, majoritatea lucrează în Timişoara şi, pe baza acelei declaraţii se duc în Timişoara şi după-amiaza sau seara se întorc acasă, la Dumbrăviţa sau la Giroc. Timişoara nefiind carantinată, nu ştiu cât ajută sau contează lucru ăsta.”

Şi Bistriţa a intrat în carantină timp de 14 zile. Efectele încep să apară

De astăzi şi Bistriţa a intrat în carantină timp de 14 zile, iar efectele carantinei au început deja să apară. Paul Mocian deţine o sală de fitness aici şi a trebuit să o închidă. Antrena aproximativ 70 de oameni într-o săptămână. A investit în produse de dezinfectare şi a programat maximum 6 persoane pe oră, ca să nu fie aglomeraţie. 14 zile de închidere înseamnă o pierdere de peste 10.000 de lei pentru afacerea lui. Problema este că, în cazul în care va putea deschide peste 14 zile, urmează apoi sărbătorile de iarnă, când clienţii nu vor mai aloca buget pentru sală.

În oraş autorităţile au zis stop la activităţile sportive, la tratamentele de înfrumuseţare şi coafor. De asemena şi şcolile şi grădiniţele sunt închise. Rămân deschise magazinele alimentare.

„Faptul că  suntem nevoiţi să închidem a două oară în plin sezon, în acest an, ne afectează foarte mult. Ne afectează financiar, ne afectează clienţii noştri, ne afectează starea noastră. Fiind vorba de un domeniu sezonier, primăvara şi puţin toamna putem să recuperăm din buget, pentru că lunile de vară, lunile cu sărbători, lunile de vacanţă, mare lucru noi nu putem face. În primăvară au fost 3 luni în care nu am putut funcţiona şi s-au suprapus cu lunile de maximă profitabilitate pentru noi”, spune Paul.