Cardurile, ocolite în nordul Europei. Suedia şi Norvegia revin la plăţile în numerar din cauza ameninţărilor Rusiei

O combinaţie de acoperire bună a internetului de mare viteză, rate ridicate de alfabetizare digitală, populaţii rurale mari şi industrii fintech în creştere rapidă i-au pus pe vecinii nordici pe calea rapidă către un viitor fără numerar.

Swish, un sistem de plată mobil pe care şase bănci l-au lansat în 2012, este omniprezent în Suedia, de la tarabele din piaţă la cafenele şi magazine de haine. Echivalentul norvegian, Vipps, care a fuzionat cu danezul MobilePay în 2022 pentru a forma Vipps MobilePay, este, de asemenea, foarte popular. Luna trecută, a fost lansat şi în Suedia.

Fostul guvernator adjunct al băncii centrale a Suediei a prezis în 2018 că Suedia va rămâne probabil fără numerar până în 2025. Dar invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, apoi o creştere ulterioară a războiului hibrid transfrontalier şi a atacurilor cibernetice puse pe seama grupurilor pro-Rusia au determinat o regândire a acestei politici. De atunci, guvernul suedez şi-a revizuit complet strategia de apărare şi pregătire, aderând la NATO, pornind o nouă formă de serviciu naţional şi reactivând agenţia sa de apărare pentru a combate dezinformarea din Rusia şi alţi adversari.

Norvegia a înăsprit controalele la frontiera cu Rusia. Regândirea securităţii se extinde la modul în care oamenii fac plăţi. Într-o broşură cu titlul „Dacă vine criză sau război”, care va fi trimisă în fiecare locuinţă din Suedia luna viitoare, Ministerul Apărării sfătuieşte oamenii să folosească numerar în mod regulat şi să păstreze economiile pentru cel puţin o săptămână în diferite denominaţii, precum şi să aibă acces la alte forme de plăţi, cum ar fi cardurile bancare şi serviciile de plată digitală. „Dacă puteţi plăti în mai multe moduri diferite, vă întăriţi pregătirea”, se spune în document.

Guvernul are în vedere, de asemenea, o legislaţie pentru a proteja capacitatea de a plăti în numerar pentru anumite bunuri. Numerarul este mijloc legal de plată în Suedia, dar în magazine şi restaurante se pot face plăţi fără numerar, atâta timp cât este afişată o notificare care stabileşte restricţiile privind metodele de plată.

Clienţii norvegieni cu amănuntul au avut întotdeauna dreptul de a plăti în numerar, dar nu a fost pus în aplicare şi în ultimii ani, iar un număr tot mai mare de retaileri au rămas fără numerar, blocând aproximativ 600.000 de persoane care nu au acces la servicii digitale. Guvernul a acţionat în timpul verii, introducând o legislaţie conform căreia comercianţii cu amănuntul pot fi amendaţi sau sancţionaţi dacă nu acceptă plăţi în numerar începând cu 1 octombrie. Ministerul Justiţiei şi Securităţii Publice a transmis că „recomandă tuturor să păstreze nişte bani la îndemână din cauza vulnerabilităţilor soluţiilor de plată digitale la atacurile cibernetice”. Guvernul a luat în serios pregătirea „având în vedere instabilitatea globală tot mai mare cu războaie, ameninţări digitale şi schimbări climatice. Drept urmare, s-au asigurat că dreptul de a plăti cu numerar este consolidat”, a mai transmis ministerul.

„Dacă nimeni nu plăteşte cu numerar şi nimeni nu acceptă numerar, numerarul nu va mai fi o soluţie de urgenţă reală odată ce criza va veni asupra noastră”, a spus la începutul acestui an ministrul justiţiei şi al urgenţelor din ţară, Emilie Enger Mehl. Întreruperile prelungite de curent, defecţiunile sistemului sau atacurile digitale asupra sistemelor de plată şi a băncilor ar putea lăsa numerarul drept „singura alternativă care este uşor disponibilă”, a spus ea.

Max Brimberg, cercetător la banca centrală a Suediei, a declarat că renunţarea la numerar a fost determinată în mare parte de sectorul privat. Multe dintre băncile ţării au desfiinţat numerarul în sucursalele locale în urmă cu ceva timp, ceea ce a făcut ca serviciile de plată digitale să fie uşor de implementat pentru un public dornic să adopte aceste soluţii. Procentul de achiziţii în numerar din magazinele fizice a scăzut de la aproape 40% în 2012 la aproximativ 10% în ultimii ani, iar Brimberg a spus că există o îngrijorare tot mai mare cu privire la cash-ul care devine învechit.

„Este un lucru pe care noi, ca bancă centrală şi, de asemenea, guvernul, îl vedem ca un risc potenţial, în special pentru oamenii care încă nu au adoptat economia digitală şi, de asemenea, pentru pregătirea în cazul în care ar avea loc un atac armat împotriva Suediei sau a unui vecin”, a spus el. „Aşadar, numerarul ocupă un rol foarte specific în sistemul de plată, atât pentru că este emis de stat, cât şi pentru că este singura formă de plată pe care o putem folosi dacă sistemele pentru electricitate sau reţelele de comunicaţii nu funcţionează ca de obicei”

Deoarece toate sistemele de plată suedeze făceau parte dintr-un ecosistem, un atac ar putea aduce societatea în impas, arată el.

„Aproape orice funcţie pe care o desfăşuraţi în societate trebuie să utilizaţi un fel de analiză de plată sau de verificare, fie prin ID electronic, fie prin plată electronică. Toate ar fi expuse riscului de a submina funcţionalitatea întregului sistem din Suedia dacă ar eşua”, arată el.

Banca centrală caută să creeze şi să emită o „e-krona” care ar acţiona ca un „complement digital al numerarului”, dar implementarea ar necesita un mandat politic.

Hans Liwång, profesor la Universitatea Suedeză de Apărare, consideră că nu sunt dovezi dacă numerarul este mai bun decât plăţile digitale în faţa ameninţărilor moderne. „Ucraina este un exemplu foarte bun de trecere în viitor când există război, mai degrabă decât o trecere în trecut”, a spus acesta arătând spre Ucraina, unde sistemele digitale s-au dovedit vitale pentru a rezista în faţa ruşilor.