Care este profilul omului de afaceri român în 2019

Oamenii de afaceri sunt interesaţi, în primul rând, de comerţ, construcţii şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

Datele statistice, prezentate în analiza companiei de consultanţă Frames, arată un interes în creştere al românilor pentru afaceri, în ciuda provocărilor din economie. Dovadă că în primele 10 luni din acest an, pentru care Registrul Comerţului a furnizat datele finale, s-au înfiinţat peste 116.000 de companii şi PFA-uri, astfel că numărul total al business-urilor active a ajuns la cifra de 1.358.729.

La finele lunii octombrie, în economia românească activau 979.773 firme şi 378.956 PFA/II/IF.

În aceste business-uri erau implicate peste 415.000 de persoane în calitate de persoane fizice autorizate şi membri ai intreprinderilor din zona IF/II, alături de alte 1.421.548 de persoane în calitate de acţionari la societăţile comerciale, cu 76.411 mai mulţi decât în anul precedent.

Raportat la perioada similară din 2013, numărul acţionarilor la firme a crescut cu 292.658, un semn că tot mai mulţi români au decis să se implice în afaceri în aceşti ani. „Într-un an în care România s-a aflat în faţa unor multiple provocări, investitorii s-au adaptat realităţilor din economie şi au investit în dezvoltarea unor business-uri în aproape toate domeniile de activitate, în prim-plan aflându-se, bineînţeles, cele associate consumului, comerţul, transporturile şi construcţiile. Chiar dacă din punct de vedere al numărului investitorilor, lucrurile arată bine, economia suferă încă de lipsă de finanţare, o dovadă fiind şi faptul cele mai multe firme nou înfiinţate în 2019 sunt SRL-uri, peste 81.690, urmate de PFA-uri, cu 22.300”, arată analiza.

Din totalul de 1,8 milioane de oameni de afaceri implicaţi în business-ul românesc în 2019, cei mai mulţi sunt acţionari la companii active, peste 1,4 milioane. 62,52% dintre ei sunt bărbaţi (888.792), iar 532.756 (37,48%) sunt femei.

Numărul doamnelor implicate în business a crescut cu 31.005 în primele 10 luni din 2019 faţă de anul trecut. Şi bărbaţii implicaţi în acţionariatul firmelor sunt mai mulţi, cu 45.406, în ton cu dinamica mediului economic.

,,Statisticile arată că, în ultimii 10 ani, femeile au devenit o prezenţă tot mai activă în mediul de business, dovadă că, faţă de anul de referinţă 2013, în acest an avem cu peste 124.677 mai multe doamne în poziţia de acţionari la companiile active, prezenţa lor fiind semnificativă în zona business-urilor creative şi a celor care dezvoltării servicii de sănătate, educaţie şi asistenţă socială”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Dincolo de preponderenţa bărbaţilor în materie de business, există judeţe în România unde, din punct de vedere procentual, femeile înregistrează o prezenţă semnificativă, de peste 40% în Tulcea, Galaţi, Dolj, Hunedoara, Brăila şi Tulcea, în condiţiile în care media la nivel naţional este de 37,4%”, se mai arată în analiză.

Afacerile din economia românească sunt controlate, în marea lor majoritate, de oameni de afaceri cu experienţă de viaţă. Statisticile arată că cei mai mulţi acţionari au vârsta între 40-49 de ani (409.786 – 28,8%), urmaţi de cei între 30-39 ani – 375.326 (26,4%), cei de 50-59 ani - 275.907 (19,41%) şi de cei peste 60 de ani - 236.566 (16,64%).

În ciuda exemplelor tot mai numeroase de start-up-uri creative, de business-uri create de tineri, statistica arată că, din păcate, numărul tinerilor de până în 29 de ani prezenţi în afaceri în calitate de acţionari este în continuă scădere.

Faţă de anul 2013, în acest an sunt cu peste 6.500 de tineri mai puţini prezenţi în business. Tinerii de până în 29 de ani au ajuns să reprezinte 8,72% din totalul acţionarilor ((123.963 persoane), cu aproape 4 procente sub nivelul din 2013.

,,Motivele pentru care tinerii întârzie să reprezinte un contingent important în mediul de afaceri ţin, cel mai probabil, de lipsa banilor. Cum băncile întârzie să ofere credite de investiţii, mai ales antreprenorilor aflaţi la început de drum, cel mai probabil mare parte din tineret a preferat să îşi găsească un loc de muncă, ca angajat, mai ales că economia duce oferă o multitudine de joburi pe salarii mai mari decât în urmă cu 5-6 ani’’, afirmă analiştii de la Frames.

Relevant, în acest context, este exemplul Capitalei, unde numărul acţionarilor tineri a scăzut cu peste 8.500 faţă de anul 2013 (31.552).

Pe de altă parte, mulţi dintre tinerii care în 2013 intrau în afaceri acum se află în zona de vârstă 30-39 ani, care cunoaşte o dinamică în creştere faţă de anii trecut.

Dincolo de situaţia din Capitală (23.037), cei mai mulţi tineri implicaţi în afaceri sunt din Cluj (7.539), Ilfov (5.890), Timiş (5.681),Constanţa (4.990) şi Iaşi (4.572).

La polul opus, cei mai mulţi oameni de afaceri în vârstă de peste 60 de ani se află în Bucureşti (53.787), Cluj (10.989), Timiş (10.623) şi Constanţa (9.909).

În ceea ce priveşte studiile, peste 52% dintre oamenii de afaceri prezenţi în busines în 2019 au studii superioare, 36% au studii medii, iar 12% nu şi-au declarat nivelul educaţional.

În ceea ce priveşte starea civilă, 64% sunt căsătoriţi, în scădere cu 9% faţă de situaţia din 2018, 21% sunt singuri/divorţaţi/văduvi etc., iar 15% nu şi-au declarat situaţia.

Creşterea semnificativă a consumului, în 2019, stimulată de majorarea salariilor şi a pensiilor, a creat un plus de interes pentru business-urile din sectorul comerţului. La nivel de domenii de activitate, statistica Frames arată că bărbaţii sunt implicaţi, în principal, în construcţii (87% din totalul acţionarilor), transport (74%), comerţ (63%), producţie (61%) şi comerţ (57,7%), în timp ce femeile sunt cel mai adesea prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (77,3%), serviciile (62,9%), activităţile administrative (54,7%) şi cele cultural-educative (49,9%).

Analiza arată, totodată, că cele mai atractive domenii de investiţii, judecând după numărul de firme nou înfiinţate în 2019, sunt cele din comerţul şi service-urile auto (25.976 firme), in creştere cu 17% faţă de anul trecut, construcţii (12.841), cu un plus de 25%, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (10.888), industria prelucrătoare (9680) şi transport şi depozitare (9352).

De remarcat scăderea cu peste 50% a numărului firmelor din agricultura, silvicultura şi pescuitul (7947 firme).

,,Consumul este principalul motor al economiei, iar dinamica business-ului reflect acest lucru. Serviciile vin, de asemenea, puternic din urmă, la fel ca şi construcţiile unde, urmare a creşterii cererii, interesul pentru dezvoltarea de unităţi locative, în principal, a crescut semnificativ. Surprinde agricultura, un domeniu în care apetitul de investiţii a scăzut în 2019, pe fondul creşterii costurilor operaţionale şi a concurenţei acerbe venită din zona importurilor’’, afirmă analiştii.

Datele statistice din primele 10 luni din 2019 vin să confirme un fenomen economic care s-a extins semnificativ în ultimii ani – enclavizarea business-ului în jurul marilor oraşe.

„Dezvoltarea economică a României tinde spre extreme, din punct de vedere regional. Avem câteva oraşe mari care acumulează mare parte din investiţii şi avem tot mai multe zone părăsite de investitori, în ciuda costurilor operaţionale net inferioare. Lipsa infrastructurii şi migraţia forţei de muncă către marile oraşe au făcut ca judeţe precum Botoşani, Vaslui, Tulcea, Covasna, Harghita, Olt, Teleorman, Mehedinţi etc. să înregistreze un recul semnificativ din punct de vedere economic, reliefat, dincolo de business, în nivelul de trai al locuitorilor”, afirmă analiştii.

Statistica arată, astfel, că din punct de vedere al reprezentării geografice, cei mai mulţi acţionari din business-ul românesc sunt în Bucureşti (324.831), urmaţi de cei din judeţele Cluj (79.156), Timiş (65.970), Ilfov (63.154), Constanţa (57.623), Bihor (48.166) şi Braşov (46.945). La polul opus se află judeţele Călăraşi (11.633), Tulcea (10.920), Ialomiţa (9935), Covasna (9419) şi Mehedinţi (9168).

Analiza a fost realizată în luna noiembrie 2019, pe baza datelor oficiale comunicate de companii la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi datelor proprii, la nivelul primelor 10 luni din 2019. Statistica exclude datele privind firmele aflate în insolvenţă, faliment, radiate, dizolvate, aflate în process de lichidare sau reorganizare judiciară.