Care sunt primele trei ţări din TOPUL investitorilor străini în România

În topul soldului ISD la 31 decembrie 2017, prima ţară este Olanda – cu o pondere de 25,9%, în creştere de la 24,3%, în anul precedent, ca urmare a majorării cu 15,1% a valorii, până la 19,638 miliarde de euro, potrivit unei cercetări statistice realizate de BNR în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe locul 2 a rămas Germania, cu o pondere de 12,8%, în scădere de 13,2%, deşi soldul investiţiilor a crescut cu 4,8%, până la 9,7 miliarde de euro.

Pe următoarele locuri s-au clasat, în această ordine: Austria – cu o pondere de 12,6%, în creştere de la 11,9% în anul anterior, după o majorare a soldului investiţiilor cu 14,9%, până la 9,575 miliarde de euro; Italia – cu o pondere de 6,2%, în uşoară scădere de la 6,3%, în anul anterior, deşi valoarea i-a crescut cu 7%, până la 4,74 miliarde de euro; Franţa – cu 6,2%, în scădere de la 6,9% în anul anterior, la 4,73 miliarde de euro, cu 1,5% mai puţin decât în anul precedent.

„În ceea ce priveşte ordinea primelor cinci ţări de origine a investiţiilor directe, se observă că, faţă de anul precedent, Italia a surclasat Franţa şi Cipru, ocupând locul patru”, se scrie în studiul publicat de BNR.

Cipru a coborât pe locul 6, cu o pondere de 6,1% faţă de 6,5% în 2016, deşi valoarea investiţiilor a crescut 2,7%, până la 4,647 miliarde de lei.

Pe următoarele locuri s-au clasat: Luxemburg, care şi-a crescut ponderea la 4,7%, de la 4,5%, deoarece şi-a majorat valoarea investiţiilor cu 18,6%, până la 3,543 miliarde de euro; Elveţia, cu o pondere de 4,1%, de la 3,6%, după o majorare cu 23,5% a valorii investiţiilor, până la 3,144 miliarde de euro; Grecia, cu o pondere de 2,3%, în scădere de la 2,8%, deoarece soldul i s-a redus cu 10,4%, până la 1,723 miliarde de euro.

Locurile 10 şi 11 au aceeaşi pondere, de 2,1%, dar valori diferite şi ambele constituie scăderi – Belgia de la 2,7%, respectiv Spania de la 2,4%. Valoarea investiţiilor făcute de Belgia a scăzut cu 17,2%, până la 1,584 miliarde de euro, iar a celor făcut de Spania cu 8,8%, până la 1,56 miliarde de euro.

Olanda, alături de Cipru şi Luxemburg sunt cazuri speciale, aici fiind înfiinţate numeroase companii, datorită condiţiilor fiscale, ceea ce le-a făcut să devină celebre paradisuri fiscale. Astfel, mulţi dintre aceşti investitori sunt români.

Precum în 2016, un număr de 31 de ţări aveau investiţii de peste 100 de milioane de euro în România, cumulând 98,7% din total, iar limita a crescut de la 103 milioane de euro la 107 milioane de euro. Repartizarea pe ţară a fost realizată în funcţie de ţara de rezidenţă a deţinătorului nemijlocit a cel puţin 10% din capitalul social al întreprinderilor investiţie directă din România.

Faţă de anul 2016, cifra de afaceri a companiilor reprezentând ISD-uri care au făcut investiţii străine directe a crescut cu 11,1%, depăşind valoarea de 164 de miliarde de euro, iar numărul mediu de salariaţi a crescut cu circa 3,6%, atingând nivelul de 1,3 milioane de salariaţi.

„Se constată că imobilizările corporale şi necorporale, cu un sold final al anului 2017 în valoare de 34,65 miliarde de euro, reprezintă 45,7% din soldul total al ISD, ceea ce indică un grad semnificativ de stabilitate a investiţiilor străine directe”, se subliniază în cercetarea realizată de BNR şi INS. Ponderea acestora a crescut uşor, comparativ cu 45,5% în anul anterior, deoarece valoarea le-a crescut cu 8,5%.

Activităţile economice în care ISD se regăsesc în imobilizări corporale şi necorporale la un nivel semnificativ sunt: industria (24,5% din total ISD, faţă de 24,9% în anul anterior, unde, în cadrul acesteia, industria prelucrătoare deţine 16,7% din total ISD, comparativ cu 17,4%, înainte); construcţiile şi tranzacţii imobiliare (7,8%, în creştere de la 7%); comerţ (5,9%, în scădere de la 6,5%).

Valoarea primeia a crescut cu 6,6%, până la 18,59 miliarde de euro, din care 12,63 miliarde de euro industria prelucrătoare (o creştere de 3,3%, de la an la an), şi a imobiliarelor cu 20,2%, la 5,93 miliarde de euro, dar cea din comerţ a scăzut cu 1,5%, până la 4,458 miliarde de euro.

Cele mai multe ISD-uri le-a atras regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov – 60,3%, în creştere de la 59,9%. Alte regiuni de dezvoltare care au atras un volum important de ISD sunt Centru (8,9%), Vest (8,5%), Sud-Muntenia (6,3%) şi Nord-Vest (5,6%). În acest caz, investiţiile au fost localizate teritorial după sediul social al companiilor, ceea ce nu corespunde, întotdeauna, cu locul de desfăşurare a activităţii economice.

„Activitatea întreprinderilor investiţie străină directă, în ansamblul ei, are un impact pozitiv asupra comerţului exterior al României. Contribuţia acestora la exporturile de bunuri este de 73,4%, în timp ce la importurile de bunuri este de 66%, iar ponderea în exporturile şi importurile de servicii se situează la 53% şi respectiv 48% din totalul exporturilor, respectiv importurilor de servicii”, se subliniază în cercetarea citată.

Această contribuţie este în uşoară scădere, faţă de anul anterior, atât la exporturile de bunuri, de la 74%, cât şi la importuri, de la 66,3%, precum şi la exporturile de servicii, de la 58,8%, şi importurile de servicii, de la 59,9%.

Industria prelucrătoare este principala activitate cu excedent comercial (8,21 miliarde de euro, în creştere de la 7,862 miliarde de euro, în anul anterior), în special datorită subdomeniilor mijloace de transport (4,44 miliarde de euro, în creştere de la 4,118 miliarde de euro), maşini, utilaje şi echipamente (1,565 miliarde de euro, în creştere de la 878 de milioane de euro).

De asemenea, evoluţia se datorează excedentelor din metalurgie (1,5 miliarde de euro, în anul anterior), fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobilă (1,124 miliarde de euro, în creştere de la 1,146 miliarde de euro), textile, confecţii şi pielărie (938 de milioane de euro, în creştere de la 896 de milioane de euro), precum şi fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice şi electrice (571 de milioane de euro, în creştere de la 494 de milioane de euro).

„Se constată că majoritatea activităţilor industriale au înregistrat excedente în comerţul cu bunuri, iar în majoritatea celorlalte activităţi se consemnează deficite. De remarcat că excedente se înregistrează şi în cadrul întreprinderilor ISD cu activitatea principală energie electrică, gaze şi apă (excedent de 221 de milioane euro) şi industrie extractivă (excedent de 42 de milioane de euro). În cadrul activităţii agricultură, silvicultură şi pescuit balanţa comercială a fost echilibrată”, se subliniază în cercetarea citată.

Ponderea predominantă în fluxul participaţiilor la capital în 2017, care a fost de de 2,235 miliarde de euro, în scădere de la 3,2 miliarde de lei în anul anterior, este asigurată de: restructurările de companii, cu 1,158 miliarde de euro, reprezentând 52% din participaţii, în scădere de la 2,168 miliarde de euro, reprezentând 68%, şi de dezvoltările de întreprinderi, cu 787 de milioane de euro, respectiv 35% din participaţii, în creştere de la 773 de milioane de euro, respective 24% din participaţii.

„În anul 2017, investiţiile greenfield şi cele din categoria fuziuni şi achiziţii (M&A) au urmat tendinţa din ultimii ani, înregistrând un nivel foarte redus. Astfel, investiţiile greenfield au contribuit cu numai 77 de milioane euro la fluxul investiţional în participaţii la capitalul social al întreprinderilor ISD, iar fuziunile şi achiziţiile cu 213 milioane euro”, se subliniază în cercetarea realizată de BNR şi INS.

Soldul IDS în firmele greenfield era, la finele anului trecut, în valoare de 44,778 miliarde euro, reprezentând 59% din soldul ISD, în creştere de la 39,652 miliarde de euro, respectiv 56,6% din sold ISD.

Din punct de vedere al repartizării pe principalele activităţi economice, ISD-urile în firme greenfield s-au orientat cu precădere spre industria prelucrătoare (30,9% din soldul ISD în acestea, în scădere de la 31,6%). Alte ramuri în care aceste investiţii au o pondere semnificativă sunt: construcţii şi tranzacţii imobiliare (16,5%, în scădere uşoară de la 16,8%), comerţ (15,4%, în creştere uşoară de la 15,9%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice, tehnice şi administrative şi servicii suport (8,4%, în creştere uşoară de la 8,9%).

Cea mai mare parte a investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield se concentrează, pe ansamblul ISD, în regiunea Bucureşti-Ilfov (60,1% din soldul ISD în întreprinderi greenfield, în creştere de la 56,3%. Aceasta este urmată de regiunea Centru cu 11,9%, în scădere de la 12,6%, regiunea Vest cu 10,6%, în stagnare, şi Nord-Vest cu 6,3% din soldul ISD în întreprinderi greenfield, în creştere uşoară de la 6,4%.

Cele mai mari investiţii în companii greenfield provin din Olanda (22,4%, în creştere de la 20,5%), urmate de cele din Germania (17,1%, în creştere de la 18,6%), Austria (14,8%, în creştere de la 10%) şi Italia (6,5%, în scădere de la 7,9%).

Industria, imobiliarele şi comerţul au ajuns să reprezinte 72,2% din totalul (soldul) investiţiilor străine directe (ISD) făcute în România până la finele anului trecut, de 54,72 miliarde de euro. Cele trei ocupau aceleaşi poziţii în anul anterior, dar ponderea le-a crescut cu 1,2 puncte procentuale şi valoarea cu 10%.

Industria a rămas, anul trecut, activitatea economică cu cea mai mare pondere din ISD, de 43,1%, în creştere de la 44,2%, în anul precedent. Ponderea i s-a redus, deşi suma totală investită a crescut cu 5,4%, ajungând la 32,66 de miliarde de euro. Aceasta are de peste zece ani cea mai ridicată pondere şi valoare, în condiţiile în care adună mai multe industrii cu activitate intensă, precum cel auto.

Din industrie, industria prelucrătoare a rămas, anul trecut, comparativ cu anul anterior, la aceeaşi pondere din ISD, de 32%, dar a crescut cu 8%, ajungând la un sold de 24,25 miliarde de euro.

În cadrul acestei industrii, cea mai bine reprezentată este industria mijloacelor de transport (auto şi componente auto), al cărei soldul din ISD a fost de 7,4%, în creştere de la 6,7% în anul anterior, deoarece valoarea investiţiilor i s-a majorat cu 19,44%, până la 5,62 miliarde de euro.

Alte industrii prelucrătoare bine reprezentate sunt: prelucrarea ţiţeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice – 6,4% din sold ISD, la acelaşi nivel ca anul trecut, dar cu o creştere a valorii de 8,7%, până la 4,88 miliarde de euro; metalurgia – 4,2% din sold ISD, în creştere de la 4,1%, în anul anterior, până la 3,15 miliarde de euro, o majorare cu 10% faţă de anul anterior.

Tot în cadrul industriei, categoria energie electrică, gaze şi apă reprezenta 8,5% din soldul ISD, la finele anului trecut, în scădere de la 9,6% în anul anterior, până la 6,45 miliarde de euro, de asemenea, o reducere, dar cu 3,9%.

Pe lângă industrie, altă activitate care a atras importante investiţii străine este reprezentată de construcţii şi tranzacţii imobiliare. Ponderea acesteia în soldul ISD a ajuns la 15,3%, în creştere de la 14%, în anul precedent, deoarece valoarea i s-a majorat cu 18,55%, până la 11,61 miliarde de euro.

Alte activităţi economice care reprezentau ponderi importante din ISD sunt: comerţul – 13,8% din sold ISD, o pondere în creştere cu un punct procentual faţă de anul precedent, ca urmare a unei valori de 10,44 miliarde de euro, cu 16% peste cea de la finele anului anterior; intermedierile financiare şi asigurările – 12,4% din ISD, faţă de 12,6% în anul precedent, până la o valoare de aproape 9,4 miliarde de euro, o majorare de 6,3%, comparativ cu 2016.

Activitatea economică care a rămas la cea mai redusă pondere în ISD, de 0,6%, este cea de hoteluri şi restaurante, deşi soldul i-a crescut cu 8,5%, până la 449 de milioane de euro. Explicaţia este că valoarea investiţiilor atrase de această activitate este încă scăzută, comparativ cu cea a altor activităţii.

Soldul ISD la 31 decembrie 2017 a atins nivelul de 75,85 miliarde de euro, cu 8,2% peste cel de la aceeaşi dată a anului precedent. Din acest total, distribuţia este următoarea: 52,746 miliarde de euro capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit (69,5%), o creştere de 7,7% faţă de anul precedent; 23,1 miliarde de euro credit net primit de la investitorii străini (30,5%), o majorare de 9,2%, comparativ cu aceeaşi dată a anului precedent.

Veniturile nete din participaţii la capital, care au fost calculate ca diferenţă între profiturile după impozitare şi pierderile companiilor, au fost în valoarea de 5,259 miliarde de euro, la finalul anului trecut, o creştere de 22,7% faţă de anul anterior.

Un profit cumulat după impozitare de 8,068 miliarde de euro au obţinut firmele străine în România, anul trecut, cu 8,9% peste cel de la aceeaşi dată a anului precedent. În schimb, pierderile acestora au scăzut cu 10% faţă de aceeaşi dată a anului anterior, până la 2,8 miliarde de euro.

Veniturile nete din dobânzi au înregistrat un nivel de 618 milioane de euro, la finele anului trecut, o majorare de 21%, comparativ cu aceeaşi dată a anului precedent. Acestea au fost calculate ca diferenţă între dobânzile primite de către investitorii străini direcţi creditele acordate companiile din România şi dobânzile plătite de către aceştia pentru creditele primite de la companiile lor din România, atât direct, cât şi prin alte companii nerezidente din cadrul grupului.

Fluxul net de ISD de anul trecut a crescut cu 6,2% faţă de anul anterior, până la 4,79 miliarde de euro, iar distribuţia acestora este diferită faţă de anul anterior.

Aportul la capitalurile proprii a fost, anul trecut, de 3,968 miliarde de euro, o scădere de 8,6%, comparativ cu anul anterior. Această sumă a rezultat din însumarea participaţiilor la capitalul companiilor ISD, în valoare de 2,235 miliarde de euro, al căror nivel a fost cu 30,2% mai mic decât cel din anul anterior, cu profitul reinvestit în întreprinderile ISD, în valoare de 1,733 miliarde de euro, cu 52,3% peste nivelul din anul precedent. În plus, creditul net de la investitorii străini a crescut de 4,7 ori, anul trecut faţă de anul anterior, până la nivelul de 829 de milioane de euro.

Cercetarea statistică pentru determinarea investiţiilor străine directe (ISD) în România în anul 2017 a fost realizată de BNR în colaborare cu INS, în baza metodologiei prevăzute de Manualul Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, editat de Fondul Monetar Internaţional, ediţia a 6-a (BPM6).