Cât de mult afectează România aprecierea dolarului? Guvernul plăteşte mai mult pentru împrumuturile în moneda americană

Aprecierea dolarului pe pieţele internaţionale în raport cu euro începe să dea bătăi de cap în regiune şi are efecte nefavorabile şi pe piaţa românească, în special pe canalul schimburilor comerciale – în condiţiile în care importurile mărfurilor cotate pe burse în dolari devin mai scumpe, la nivelul inflaţiei, care va continua să crească, precum şi la nivelul datoriei publice – guvernul urmând să plătească mai mult pentru rambursarea obligaţiunilor în dolari.

Iar România este vulnerabilă din cauza deficitelor gemene mari – deficitul bugetar şi deficitul de cont curent. Iar datoria publică tot creşte, depăşind 600 mld. lei în luna aprilie.

În ultimul an cursul de schimb leu/dolar a înregistrat o creştere cu peste 15%, cotaţia de referinţă anunţată ieri de BNR fiind de 4,8195 lei/dolar. Faţă de nivelul de la final de 2021, creşterea cursului leu/dolar este de circa 10%.

Datoria guvernamentală a României denominată în dolari era la final de aprilie 2022 de 47,4 mld. lei (9,8 mld. dolari), de 5 ori mai mică decât datoria statului în euro. Ponderea datoriei publice externe în dolari în datoria publică totală era de 6,7%.

În sectorul bancar nu sunt aşteptate efecte nefavorabile importante ale creşterii cursului leu/dolar, creditarea în dolari fiind foarte redusă şi doar pe segmentul companiilor.

„Aprecierea dolarului are efecte negative asupra economiei României. Dar, comparativ, aprecierea euro ar avea un impact mult mai puternic. Cu SUA România nu are schimburi comerciale foarte mari, impactul direct fiind foarte mic. Însă, România importă mărfuri cotate în dolari pe bursele externe, cum sunt petrolul sau diverse metale. Şi există impact pe deficitul comercial şi deficitul de cont curent. Vedem o creştere a preţurilor petrolului, produselor energetice, cu impact şi asupra inflaţiei. La nivelul datoriei publice, România a lansat emisiuni de obligaţiuni în dolari, astfel că va costa mai mult Guvernul să ramburseze aceste împrumuturi“, a explicat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al asociaţiei CFA România.