Cât de disproporţionată este dezvoltarea României. Produ­că­torii auto domină centrul şi vestul ţării. În aproape o treime din judeţele ţării, cel mai mare angajator este statul. Ce se întâmplă în zonele sărace

Moldova este încă „prizo­niera“ tex­ti­liştilor, pe când produ­că­torii auto s-au aşezat în centrul şi vestul României, unde apro­pierea de Occident a jucat un rol crucial.

Datele de la Inspecţia Muncii ilustrează încă o dată modul în care este împărţită economic Ro­mâ­nia şi care sunt motivele subdez­voltării ei. În judeţele din re­giunea Moldovei, spre exemplu, pro­ducătorii din industria auto nu îşi fac loc în topul angajatorilor în niciun judeţ. Această regiune su­feră astfel din cauza lipsei in­vesti­ţiilor importante, atât din partea statului, cât şi a mediului privat.

„Pentru judeţele din zona Moldovei, cea mai importantă contribuţie pe care statul ar putea să o aibă ar fi să contruiască infrastructură, pentru că altfel această regiune nu poate fi atractivă pentru investitori atâta timp cât nu are legături nici cu restul României, nici cu Europa“, spune analistul economic Aure­lian Dochia, citat de ZF.

În judeţele sărace ale ţării, sala­riul mediu ajunge să fie şi cu 30-40% sub media pe ţară de aproape 500 de euro net lunar. Di­fe­renţa de salarii dintre in­dustrii este dată de valoarea adău­gată a fiecăreia dintre acestea. Cu cât gra­dul de prelu­crare al unui pro­dus realizat local este mai mare, cu atât salariul plătit pentru sala­riaţi este mai mare. În in­dustria tex­tilă, spre exemplu, jucătorii care produc în lohn nu fac decât să asam­bleze local haine, tiparele, modelele, materialele şi acce­soriile venind de la retailer. Astfel, şi preţul plătit de acesta din urmă este mic, şi salariul primit de o croito­reasă este pe măsură. Nici în industria auto VAB-ul nu este cu mult mai mare, de aceea analiştii spun că în România este nevoie de investiţii în cercetare sau IT. Totuşi, deşi în ultimii ani au tot apă­rut investiţii în IT, în niciun ju­deţ acest do­meniu nu apare ca fiind cel mai mare anga­jator.

Citeşte şi: Cele mai puternice ţări din lume în 2050. Cine va conduce economia globală

Citeşte şi: INTERVIU pentru ANGAJARE: Ce trebui să răspunzi la întrebarea ”De ce să te angajăm pe tine?”