Numerarul a fost pe o tendinţă preponderent ascendentă în ultimii 15 ani atât în România, cât şi în zona euro. În România, numerarul în circulaţie s-a majorat de aproape patru ori în ultimii 15 ani, până la 23 mld. euro, iar în zona euro s-a dublat, până la 1,6 trilioane de euro, după cum reiese din datele BNR.
Volumul ridicat al numerarului în circulaţie evidenţiază că preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menţine, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu. Economia este practic în continuare dependentă de cash, chiar dacă şi tranzacţiile cu carduri au crescut în această perioadă. Una dintre probleme este că numerarul favorizează direct economia subterană.
De-a lungul anilor, principalii factori care au stimulat creşterea numerarului în circulaţie au fost creşterea consumului, nivelul redus de educaţie financiară, veniturile reduse ale românilor, dar şi absenţa unor soluţii alternative de plată în sectorul public, după cum au explicat unii analişti.
În zona euro, plata cu numerarul a rămas metoda predominantă de plată atât la punctele de vânzare (59% din numărul total al plăţilor, anul 2022) precum şi cât şi plăţile, între persoane. Majoritatea consumatorilor din zona euro consideră că posibilitatea de a plăti cu numerar este importantă sau foarte importantă.