Câţu: Aprobarea propunerilor privind averea şi actele fiscale şi bugetare va favoriza abuzurile

"Eliminarea prezumţiei că averea este obţinută licit mi se pare foarte periculoasă pentru că transferă obligaţia de a demonstra caracterul licit sau ilicit de la autorităţile statului către cetăţean. Această formulă poate deschide porţile pentru abuzuri pe criterii politice sau vendete personale", apreciază Câţu.

Analistul economic consideră că dacă se menţine prevederea potrivit căreia averile licite nu pot fi confiscate, atunci trebuie păstrată şi prezumţia dobândirii legale.

Proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, prezentat miercuri de către preşedintele Traian Băsescu, elimină, la articolul privitor la dreptul de proprietate privată, prevederea potrivit căreia caracterul licit al dobândirii averii se prezumă.

În textul actual al Constituţiei, articolul 44 referitor la "Dreptul de proprietate privată" stipulează, la alieatul 8: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă".

În proiectul de lege de revizuire a Constituţiei, ultima parte a textului este eliminată, fiind menţinută doar cea potrivit căreia: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată".

Poriectul de lege mai prevede că actele administrative referitoare la politicile fiscale şi bugetare nu vor mai putea fi atacate în contencios administrativ.

"Aici există în primul rând un conflict cu dreptul legal la muncă, speţa cea mai des întâlnită în ultima perioadă. Prin această formulă se poate evita şi plata despăgubirilor pentru proprietăţi, inclusiv în cazul naţionalizărilor din prezent pentru lucrări de interes public. Şi această prevedere deschide calea unor abuzuri din partea autorităţilor şi pune individul pe o poziţie inferioară statului", crede Florin Câţu.

Administraţia prezidenţială a propus ca în Constituţie să fie incluse şi alte puncte cu impact financiar, printre care două prevederi care stabilesc că deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB.

"Din punct de vedere financiar, cele mai puţin importante prevederi din proiectul de lege sunt chiar cele referitoare la deficitul bugretar şi destinaţia datoriei publice externe, pentru că la nivelul zonei euro există aceste praguri, iar ambele au fost depăşite de Germania şi Franţa, fără repercusiuni politice sau economice. Nu vor avea efecte. Sunt măsuri mai mult populiste, pentru electorat, având în vedere apropierea alegerilor", a conchis Câţu.