CCR a amânat pentru 27 octombrie o decizie privind legea dării în plată

Într-o şedinţă maraton, care a durat peste patru ore, judecătorii constituţionali au ascultat argumentele avocaţilor celor şase bănci comerciale care au ridicat 33 de excepţii la legea dării în plată, dar şi pledoaria avocatului Gheorghe Piperea, autorul legii şi reprezentant al clienţilor.

Criticile de constituţionalitate aduse de către bănci legii dării în plată au vizat actul normativ în întregime, dar au fost şi critici punctuale, pe articole. Unul dintre cele mai contestate articole ale legii a fost articolul 3, care prevede dreptul consumatorului ”de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului”.

O altă prevedere foarte contestată de bănci a fost cea de la articolul 5, alineatul 2 al legii dării în plată, care descrie procedura prin care un debitor demarează darea în plată către bancă a imobilului cumpărat prin credit ipotecar.

De asemenea, critici de constituţionalitate au fost aduse şi articolului 1, alineatul 3 al legii dării în plată, care prevede că ”dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori”.

Alineatul 5 al articolului 8 din lege a fost şi el contestat în faţa CCR de către avocaţii băncilor. Acesta prevede că ”dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului”.

Critici de constituţionalitate au fost aduse şi altor articole din lege, precum art. 4; art. 6; art. 7; art. 8, alin (1), (3) şi (5); art. 10, alin (1); art. 11.

Valeriu Stoica, unul dintre avocaţii băncilor, a susţinut în pledoaria sa în faţa judecătorilor constituţionali că legea dării în plată suprimă dreptul la proprietate, încalcă dreptul de creanţă şi dreptul de ipotecă. El a susţinut că nu se face distincţia între debitorii supraîndatoraţi şi persoanele care s-au lansat în speculaţii imobiliare şi care au posibilităţi de plată. Stoica a cerut Curţii să constate neconstituţionalitatea legii în întregime.

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea, autorul legii dării în plată şi reprezentantul clienţilor băncilor, a invocat jurisprundeţa CCR, CEDO şi Curtea de Justiţie a UE de unde rezultă, susţine el, că pentru protecţia consumatorilor unele legi pot să aibă efecte asupra contractelor în derulare şi se pot aduce limite unui drept de proprietate pentru anumite interese de ordin public.

Legea dării în plată, iniţiativă a deputatului PNL Daniel Zamfir, a fost adoptată pe 13 aprilie, de Camera Deputaţilor, for decizional, cu o majoritate de 207 voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere. Deputaţii au stabilit că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.