CE a transmis României la 26 mai că va întrerupe plăţile vizând o parte a proiectelor din cadrul POR

"Putem confirma faptul că CE a anunţat la 26 mai că va întrerupe plata privind o parte din Programul Operaţional Regional. Subliniem că este vorba despre o întrerupere a plăţilor, nu despre o suspendare a plăţilor. Autorităţilor române li se cere să îndeplinească solicitările formulate pe baza descoperirilor auditului preliminar, astfel încât Comisia să poată executa plăţile legate de acest program", se arată în răspunsul transmis de serviciul de presă al CE, în care nu se precizează detalii despre programele aflate în discuţie, concluziile exacte ale auditului sau sumele a căror plată se întrerupe.

CE reaminteşte că, potrivit procedurilor, există pentru fiecare program operaţional pentru o regiune sau pentru fiecare obiectiv naţional o autoritate de management. Autorităţile de management trebuie să aleagă şi să implementeze proiecte conform regulilor stabilite la începutul perioadei de finanţare, în cooperare cu CE şi doar pentru proiectele având o valoare totală (n.red. - valoarea totală reprezintă suma dintre contribuţia UE şi contribuţia naţională sau particulară obligatorie) de peste 50 de milioane de euro trebuie să ceară consimţământul prealabil al Comisiei.

Potrivit sursei citate, România poate utiliza în perioada 2007 - 2013 fonduri de 19,667 miliarde de euro din POR, cărora trebuie să li se adauge o contribuţie naţională obligatorie de 4 miliarde de euro.

"Până în prezent, din banii disponibili pentru România în Fondul de Coeziune - utilizat pentru proiectele mari de infrastructură şi mediu - 15,1% au fost plătiţi de Comisie. Din Fondul European de Dezvoltare Regională s-au plătit 13,6%, iar din Fondul Social European, pentru proiecte educaţionale şi sociale, s-au plătit proiecte în valoare de 14,2%", precizează Comisia în răspunsul transmis MEDIAFAX.

"Pentru toate cele trei fonduri la un loc, rata de absorbţie la nivelul UE este de 25,1 %. România se află potrivit acestor date sub media la nivel european, însă autorităţile române au promis că sunt sau că vor fi organizate structuri pentru îmbunătăţirea situaţiei", se mai arată în răspunsul citat, care precizează că cifrele transmise sunt cele mai recente, respectiv din data de 11 mai.

În ceea ce priveşte existenţa unor semnale privind probleme legate de autorităţile române şi utilizarea fondurilor din POR, CE subliniază că "trebuie făcută distincţie clară între greşeli şi fraude sau abateri deliberate".

"Multe greşeli sunt pur administrative sau determinate de o aplicare incorectă a regulilor UE privind achiziţiile publice a proiectelor mai mari. Frauda efectivă, reală, este foarte mică, reprezentând 0,2% din totalul cazurilor în care apar greşeli. UE nu va înceta însă niciodată să combată frauda, care din păcate se regăseste în fiecare stat membru fără a putea particulariza o ţară anume", mai spune Comisia.

CE precizează că regulile pentru aplicarea şi utilizarea fondurilor europene sunt şi rămân aceleaşi în toate statele membre.

"CE împreună cu FMI, BM şi BEI sunt însă gata să pregătească oficialii români şi să-i asiste în procesul de gestionare a planificării proiectelor şi de lucru cu fondurile", explică CE.

Comisia reaminteşte că, începând din acest an, regulile privind aplicarea pentru fonduri europene s-au simplificat, "ceea ce nu va duce la o relaxare a auditului şi a controlului financiar, în avantajul tuturor statelor membre".

"Controale şi audituri au loc în toate statele membre, deoarece toate statele membre au acces la fonduri UE. Nu putem însă divulga când vor fi planificate anumite acţiuni de acest gen", conchide Comisia.

Ministrul Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, a declarat la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de ProTV, că în cazul MDRT s-au constatat nereguli în derularea procedurilor la patru proiecte pe Axa 2, ea precizând că se aşteaptă raportul oficial şi că nu poate menţiona sume sau judeţe.

Ea a spus că instituţia pe care o conduce gestionează 4,3 miliarde de euro din fonduri europene.

Udrea a subliniat că după aprobarea proiectelor, banii pleacă de la minister către autorităţile locale, beneficiari care organizează licitaţii. Ea a precizat că, de multe ori, la acest nivel fie nu există experienţă în organizarea de licitaţii, fie multe licitaţii sunt "vizibil" direcţionate spre anumite firme.

Întrebată dacă are o evidenţă sau o situaţie legată de numărul proiectelor fraudate sau în neregulă, Udrea a răspuns: "Sunt acum în analiză. Din 13, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este vorba despre patru proiecte la care s-au constatat nereguli în derularea procedurilor".

Ea a spus că aceste proiecte ţin de Axa 2, de reabilitare de drumuri judeţene.

Udrea a menţionat că nu ştie să spună exact sumele sau judeţele pentru că încă se aşteaptă raportul oficial. "Însă par a fi nişte nereguli la derularea procedurilor de către Consiliile judeţene", a spus Udrea.

"Am contractat aproximativ 3,8 miliarde din toate cele 4,3 miliarde cât avem la dispoziţie şi vrem să terminăm anul acesta de contractat, urmând să ne concentrăm atenţia pe sprijinirea beneficiarilor în implementarea proiectelor", a mai declarat ministrul.

Ea a mai spus că MDRT a adus în ţară 830 de milioane de euro, jumătate din banii europeni intraţi în România, fiind primul în clasamentul ministerelor din acest punct de vedere.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în urmă cu o săptămână, la RRA, că au fost făcute verificări la unele proiecte locale din fonduri UE, constatându-se nereguli, ceea ce înseamnă că există riscul ca banii să fie returnaţi, şeful statului menţionând că trage un semnal de alarmă autorităţilor locale.

Preşedintele a spus că există probleme în implementarea unor contracte cu fonduri europene, atunci când ele sunt transferate de la ministere la nivelul autorităţilor locale. "Sunt semnale extrem de serioase şi mai bine ne oprim decât să continuăm aşa", a spus preşedintele, adăugând că există riscul repetării situaţiei cu fondurile SAPARD, când România a trebuit să restituie sume importante CE.

"Pentru că sunt la Radioul public, transmit un semnal administraţiei publice locale: atenţie la banii de la MDRT, Ministerul Agriculturii, Ministerul Muncii - respectaţi procedurile pentru că deja sunt semnale foarte puternice", a spus preşedintele.

El a spus că s-au făcut verificări prin sondaj la 13 proiecte, dintre care în 10 cazuri au fost constatate nereguli după ce ministerul transferase contractele la nivel local. "Trebuie să ştie toţi că vor plăti", a avertizat preşedintele.

Cotidianul Adevărul a relatat, joi, că nereguli în contractele încheiate CJ Teleorman - condus de social-democratul Liviu Dragnea - pentru proiecte în cadrul POR ar putea duce la pierderea de fonduri de la UE.

Potrivit sursei citate, în urmă cu două luni, reprezentanţii Comisiei Europene au efectuat un audit în ţara noastră, în cadrul căruia au fost verificate mai multe contracte încheiate pe bani comunitari de autorităţile române cu diferite firme. Printre acestea, experţii au controlat şi două contracte semnate de Consiliul Judeţean Teleorman cu firma Tel Drum SA pentru reabilitarea a două drumuri, DJ 506 şi DJ 701, rezultatele raportului urmând să fie trimise printr‑o scrisoare oficială către autori­tăţile din România zilele acestea.

Citând surse guvernamentale, Adevărul notează că experţii care au studiat contractele de la Teleorman au găsit nereguli majore privind un conflict de interese, precum şi folosirea unor criterii de calificare restrictive în momentul în care s-a ales firma. Acestea ar fi dus la excluderea unor ofertanţi cu preţuri mai mici din rândul participanţilor.

Potrivit prefectului judeţului Teleorman, Teodor Niţulescu, citat de Adevărul, conflictul de interese poate fi explicat prin faptul că Liviu Dragnea ar fi în spatele firmei Tel Drum SA, una dintre cele mai mari din toată zona, cu peste 600 de angajaţi.

"Toată lumea ştie că el deţine această firmă prin alte persoane care apar în acte. Dragnea a privatizat societatea în 2001, iar de atunci şi până acum doar Tel Drum a câştigat toate contractele pentru construcţia sau reabilitarea de drumuri", a declarat prefectul Consiliului Judeţean Teleorman, potrivit sursei citate.

În replică, Liviu Dragnea susţine că nu are nicio legătură cu firma Tel Drum SA şi că nu-i cunoaşte pe acţionarii actuali. "Îl ştiu pe Marian Fişcuci, care a deţinut Tel Drum, pentru că este tot din Teleorman. Nu‑i ştiu pe acţionarii de acum. Să ştiţi că foarte multe alte firme au contracte cu Consiliul Judeţean Teleorman, nu doar Tel Drum", a declarat Liviu Dragnea. El a mai spus că această asociere este doar o armă folosită de duşmanii politici: "Legenda aceasta legată de mine şi de Tel Drum a apărut în 2004, în perioadă electorală. Toate instituţiile au verificat: nu sunt acţionar şi nu am legătură cu această firmă".

Cele două contracte verificate de Comisia Europeană sunt în valoare totală de 166 de milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) şi au fost câştigate de firma Tel Drum SA în 2009. Potrivit datelor publicate pe site-ul Consiliului Judeţean Teleorman, pentru reabilitarea DJ 701, de la Gratia până la Dobroteşti, cu o lungime de 55,5 kilometri, Consiliul a plătit 107 milioane de lei (26 de milioane de euro) din bani europeni, mai scrie Adevărul.