Ce creştere economică trebuie să aibă România în următorii cinci ani pentru ca datoria publică să nu depăşească 40% din PIB?

Scadenţele se apropie şi România nu a transformat finanţările în "input-uri" pentru economie care să ne plaseze pe alt palier de dezvoltare.

Datoria publică va continua să crească în următorii cinci ani, însă ritmul se va putea tempera în condiţiile în care România va înregistra creşteri economice medii de cel puţin 2% an/an şi Guvernul îşi va respecta angajamentele de reducere a deficitului bugetar, pentru ca ponderea datoriei să rămână sub 40% din PIB, în opinia analiştilor.

Fiecare ţară trebuie să-şi definească datoria publică maxim acceptată de investitorii, având în vedere că ţările sunt percepute diferit, ceea ce este permis unei ţări nefiind acceptat pentru altele. În cazul României, procentul maxim tolerabil pentru datoria publică, indicat de specialiştii din BNR şi de unii analişti, este de aproximativ 40% din PIB.

Necesarul mare de finanţare al statului a determinat anul trecut un salt al datoriei publice spre 40% din PIB, însă ritmul de creştere s-a mai temperat comparativ cu anul 2010. În primele zece luni din 2011 datoria publică a urcat cu 17 mld. lei (4 mld. euro), adică o creştere de aproximativ 400 mil. euro pe lună, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2010 creşterea a fost de 35 mld. lei (8 mld. euro). Datele publicate de Ministerul Finanţelor pentru anul 2011 s-au oprit la luna octombrie.

Creşterea datoriei în primele zece luni din 2011 a fost de aproape 9%, până la 211,5 mld. lei. Datoria guvernamentală externă a ajuns în septembrie la 22 mld. euro, în timp ce datoria externă totală era de 97,9 mld. euro, potrivit datelor BNR.

Ziarul Financiar a solicitat analiştilor pre viziuni legate de evoluţia datoriei publice în următorii 5 ani în conexiune cu diferite scenarii privind creşterea economică, inclusiv varianta recesiunii şi cea a unei creşteri economice medii anuale de peste 4%.

"Datoria publică va avansa, în continuare, în următorii 5 ani, însă ritmul de creştere va încetini datorită conduitei restrictive a politicii bugetare, care nu va mai depăşi limita de deficit de -3% din PIB. În următorii 5 ani, România va trebui să înregistreze creşteri economice reale medii de minim 2% an/an pentru a-şi menţine datoria publică sub 40% din PIB, considerând că targetul de deficit bugetar de -3% din PIB după standardele ESA95 este respectat în fiecare an", a comentat Melania Hăncilă, economistul- şef al Volksbank.

Citeşte mai mult pe www.zf.ro