CE: Economia României dă "semne clare" de supraîncălzire

"România a înregistrat o creştere economică puternică, de ordinul a 6,5 % în medie anual, între 2003 şi 2006. Cu toate acestea, economia sa foarte performantă dă semne clare de supraîncălzire, prezentând un deficit extern ridicat şi în creştere (estimat la aproape 13 % din PIB în 2007) şi o reducere a finanţărilor provenite din ISD (investiţii străine directe), în pofida nivelului ridicat al investiţiilor altele decât cele legate de privatizări, dar totuşi atenuate datorită unei proporţii mai mari a aporturilor de capital pe termen mediu şi lung, potrivit informaţiilor disponibile în prezent pentru anul 2007", se spune în avizul Consiliului.

Deficitul tot mai ridicat de forţă de muncă, creşterea puternică a salariilor şi dezvoltarea rapidă a împrumuturilor contractate de gospodării reprezintă alte semne ale supraîncălzirii.

Creşterea bruscă a inflaţiei, după o lungă perioadă de dezinflaţie reuşită, a fost declanşată în principal de şocuri asupra factorilor de ofertă, cauzate de performanţele slabe ale sectorului agricol în
2007, în urma intemperiilor. Aceasta a fost agravată de efectele asupra cererii globale ale creşterii veniturilor şi creditelor, ale politicilor nerestrictive în materie fiscală şi de salarizare a sectorului public
şi ale deprecierii leului începând cu luna august 2007 (după aprecierea din ultimii ani).

Pentru a continua să se apropie rapid de PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27, este imperativ ca România să remedieze dezechilibrele externe crescânde, atenţionează Comisia.

În acest context, politica fiscală are un rol cheie prin moderarea cererii interne, îmbunătăţind totodată calitatea finanţelor publice, în special printr-o reorientare spre investiţii de accelerare a creşterii economice.

"Scenariul macroeconomic care stă la baza programului prevede o accelerare a creşterii PIB-ului de la 6,1 % în 2007 la 6,5 % în 2008, acesta urmând a se fixa la 5,8 % în 2010. Pe baza informaţiilor
disponibile în prezent, creşterea prevăzută în 2008 şi 2009 este oarecum optimistă. În special, este neclară modalitatea potrivit căreia se va putea realiza reducerea contribuţiei negative a exporturilor
nete la creştere într-un context caracterizat de creşterea costurilor unitare ale forţei de muncă şi de puternice presiuni ale cererii, accentuate datorită unei politici fiscale nerestrictive", se menţionează în document.

Comisia Europeană estimează pentru acest an o creştere economică de 5,9% şi de 5,8% în 2009. Executivul UE nu prezintă o prognoză privind PIB în 2010.

Reprezentanţii UE mai arată că amploarea şi agravarea rapidă a dezechilibrelor externe sunt îngrijorătoare, după cum o dovedeşte tendinţa de depreciere a leului începând cu mijlocul anului 2007, în contextul unei reevaluări generale a riscurilor de pe pieţele financiare internaţionale.

De asemenea, previziunile programului în ceea ce priveşte inflaţia par a fi, de asemenea, foarte pesimiste.

"Presiunile inflaţioniste puternice datorate evoluţiei salariilor (inclusiv salariile funcţiilor publice), creşterii rapide a preţurilor internaţionale ale produselor alimentare şi bunurilor de larg consum, precum şi cursului de schimb mai scăzut (după o lungă perioadă de apreciere) sugerează existenţa unei încetiniri mai pronunţate a procesului de dezinflaţie. Astfel, se estimează că diferenţialul de inflaţie (IAPC) faţă de UE-27 se va stabiliza sau nu se va reduce decât uşor pe parcursul perioadei analizate. În ansamblu, există posibilitatea ca combinaţia de politici expuse în program să nu determine progresul pe calea convergenţei nominale", se mai spune în evaluarea Consiliului UE.