Ce măsuri mai iau guvernele Europei pentru atenuarea durerii inflaţiei?

În Franţa, consumatorii ar urma să plă­tească mai pu­ţin pentru mâncare începând de luna viitoare, a anunţat mi­nis­trul de finanţe Bruno Le Maire după ce a obţinut angajamen­tul a 75 de companii din sectorul ali­men­tar că vor reduce preţurile la sute de produse, scrie Reuters, citat de Ziarul Financiar.

Companiilor, care reprezintă împreună 80% din ceea ce consumă francezii, li s-ar putea impune sancţiuni financiare dacă nu-şi respectă angajamentul, a anunţat Le Maire.

Guvernul este furios că preţurile super­mar­keturilor au atins niveluri record în ultimele luni în pofida scăderii costurilor multor materii prime folosite de producătorii de alimente. Le Maire a ameninţat anterior că va impune taxe speciale asupra companiilor alimentare dacă a­cestea nu transferă mai departe scăderea cos­turilor către consumatorii care se confruntă deja cu facturi foarte mari la energie.

Deşi ritmul scumpirii alimentelor a mai în­ce­tinit la nivelul zonei euro, acesta este princi­palul factor care menţine inflaţia ridicată.

Preţurile ridicate la alimente îngrijorează toa­te guvernele europene, însă cel francez a fost printre cele mai agresive în promovarea re­ducerilor de preţuri. La începutul lunii martie, Le Maire a anunţat o înţelegere cu principalii retaileri din ţară pentru frânarea scumpirilor.

În Ungaria, guvernul condus de premierul Viktor Orban a forţat retailerii să plafoneze preţurile cu riscul apariţiei unor penurii.

Recent, acesta a impus reduceri obligatorii de preţuri la unele alimente de bază. Ministrul maghiar al agriculturii Istvan Nagy a subliniat că deşi au intrat în vigoare de foarte puţin timp, din 1 iunie, rezultatele foarte pozitive ale pro­moţiilor obligatorii în magazine sunt deja vizibile, potrivit infostart.hu.

Aceasta se datorează faptului că nu numai 20 de produse sunt introduse cu promoţii obli­ga­torii, ci multe altele, ca modalitate de a atrage cât mai mulţi clienţi.

Noi măsuri menite să reducă inflaţia ur­mea­ză a fi introduse de guvernul maghiar din 1 iulie, notează Daily News Hungary.

Noul şi unicul sistem de monitorizare a pre­ţurilor va intra în vigoare de la 1 iulie, urmărind preţurile a 62 de produse alimentare. În plus, ma­ghiarii vor putea retrage cash la fiecare ma­ga­zin local gratuit începând cu aceeaşi lună. To­tuşi, probabil nu toate magazinele vor permite acest lucru din motive de securitate.

Maghiarii vor putea retrage o sumă cash ma­ximă de 40.000 de forinţi (108 euro) de două ori pe lună în magazinele locale. Serviciul va fi fo­lo­sitor din cauza lipsei de ATM-uri. După pan­demia de coronavirus, băncile au desfiinţat sute de ATM-uri la nivel naţional.

Germania va lansa un program prin care sute de miliarde de euro vor fi puse la dispoziţia firmelor care se confruntă cu costuri substan­ţiale legate de energie, în încercarea de a-şi ajuta sectorul industrial aflat în dificultate să fi­nanţeze o reorientare către tehnici de producţie neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, potrivit Reuters.

Programul, care potrivit surselor se va ri­di­ca la aproximativ 50 miliarde de euro pe urmă­torii 15 ani, vine în condiţiile în care industria europeană suferă presiuni datorate costurilor ridicate la materii prime, energie şi forţă de muncă. Programul este de asemenea menit să contracareze programe din alte regiuni, în special din SUA, care ar putea atrage companii europene prin subvenţii generoase şi legislaţie mai favorabilă.

Majoritatea gospodăriilor britanice se pot aştepta la facturi mai mici la energie din iulie după ce autoritatea de reglementare a pieţei Ofgem şi-a redus plafonul preţurilor pentru a reflecta o scădere a costurilor de distribuţie.

Guvernul grec a prelungit în mai până în septembrie unele dintre măsurile luate anul tre­cut pentru susţinerea gospodăriilor şi compa­niilor în faţa scumpirii energiei.

Italia a aprobat în martie măsuri de aproape 5 miliarde de euro pentru reducerea facturilor la energie pentru familii şi firme.

Portugalia a anunţat în martie un pachet de măsuri pentru susţinerea familiilor cu venituri mici, incluzând eliminarea TVA-ului la alimente esenţiale. Spania a majorat salariul minim cu 8% din ianuarie, iar Polonia intenţionează să majoreze salariul minim de două ori în 2024. Acesta a fost deja majorat din ianuarie 2023, o nouă creştere fiind programată din iulie.

Costurile multor materii prime alimentare au scăzut în ultimele luni, însă în multe ţări inflaţia alimentară se menţine cu încăpăţânare ridicată, determinând apeluri pentru reducerea preţurilor din magazine.

Producţia mondială de grâu şi porumb este de aşteptat să înregistreze o creştere puternică în acest an, în pofida războiului din Ucraina, scrie La Tribune.

Oferta mondială de grâu va creşte cu 10,8 milioane de tone în termeni anuali, urmând să atingă 800,19 milioane de tone, iar producţia de porumb va fi cu 3,8 mai mare, o veste foarte bună care ar trebui să se reflecte la nivelul preţurilor alimentelor.