Ce nu a funcţionat în Grecia. Consecinţele exceselor unui popor ajuns acum la ananghie

Reformele economice elene au condus la abandonarea monedei naţionale, în favoarea adoptării euro în 2001, lucru care le-a permis grecilor să se împrumute mai uşor din surse externe.

Urmărește

958 afișări

Imaginea articolului Ce nu a funcţionat în Grecia. Consecinţele exceselor unui popor ajuns acum la ananghie

Ce nu a funcţionat în Grecia. Consecinţele exceselor unui popor ajuns acum la ananghie (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Zonă euro, aflată deja în impas, a început să fiarbă de când premierul elen, Georges Papandreou, despre care sursele declarau pentru BBC News online că urma să-şi prezinte demisia în cursul zilei de joi, a anunţat că va organiza un referendum referitor la măsurile de austeritate impuse grecilor de FMI, principalele instituţii europene şi celelalte state din zona euro. Liderii europeni au luat foc la auzul vestii, despre care Papandreou nu amintise nimic în cadrul Summitului de la Bruxelles la sfârşitul lunii octombrie.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria economic

Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) le-au dat un ultimatum grecilor: dacă nu aplică un plan de reforme menite să stimuleze economia elena, nu vor continuă să le acorde finanţare.

Cu toate astea, BCE, CE şi FMI au suspendat ajutorul extern în valoare de 8 miliarde de euro (parte din acordul de 110 miliarde de euro aprobat în vară) pe care statul elen urma să îl primească. Liderii europeni dezbat la ora aceasta soartea Greciei, dacă aceasta va rămâne sau nu în zonă euro.

Scopul principal al bailoutului pentru care lucrează întreaga Europă este acelaşi de a stimula economia elena, de a calma pieţele financiare şi a opri contaminarea creşterii datoriilor către alte economii de pe bătrânul continent. Totodată, ca rezultat al acordului financiar stabilit luna trecută, băncile din Grecia au acceptat o pierdere a obligaţiunilor de până la 50%.

Potrivit oficialilor statului urmărit de o lume întreagă, deficitul bugetar înregistrat în 2011 este estimat la 8,5% din PIB, în scădere faţă de 2010 (10,5%), dar în creştere faţă de targetul impus de UE şi FMI (7,6%), scrie BBC News.

În ultimii ani, poporul grec a continuat să se împrumute, crescandu-şi astfel nivelul datoriilor. Guvernanţii s-au împrumutat scump şi au cheltuit tot mai mult, mai ales după adoptarea monedei unice. Cheltuielile publice elene practic s-au dublat în ultimii zece ani. Cât despre impozitul pe profit, acesta a fost lovit în plin din cauza evaziunii fiscale. Recesiunea a fost picătura care a umplut paharul, iar statul elen a început să se clatine. Instituţiile financiare din Europa i-au sărit în ajutor cu un împrumut în valoare de 110 miliarde de euro pentru a-i ajuta să treacă de criză.

Citeşte mai multe despre situaţia din Grecia pe www.incont.ro

Citește pe alephnews.ro: Sectorul tech e „zguduit” de prezența lui Elon Musk. Ce impact are noua administrație Trump asupra marilor companii

Citește pe www.zf.ro: Încă o insolvenţă zguduie piaţa: Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti a cedat şi a intrat în insolvenţă

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.