Ce reprezintă cele aproape 80 de miliarde de euro pe care România le va primi de la Uniunea Europeană. Explicaţia europarlamentarilor Mureşan, Creţu şi Negrescu

Suma enormă de 79,9 miliarde de euro sunt bani pe care România poate să-i acceseze în perioada 2020-2027. Din bugetul multianual al UE au fost alocaţi 47 de miliarde de euro vin pentru programele de coeziune, dezvoltare rurală, cercetare şi sănătate, agricultură sau tranziţie justă. Alţi 33 de miliarde provind din Fondul de Recuperare şi Rezilienţă post-pandemie. Jumătate din banii pentru relansare economică sunt împrumuturi. Aşa că, în următorii ani va trebui să contribui cu impozite pentru a fi întorşi creditorilor. Vestea bună înse este că banii pentru relansare economică pot fi accesaţi chiar din această toamnă. Însă Guvernul ar trebui să-şi modifice şi adapteze planul de relansare economică anunţat cu multe trâmbiţe.

Siegfried Mureşan, europarlamentar PNL:  Va fi nevoie de o procedură tehnică, oficială, de a notifica Comisia Europeană să spunem să spunem exact cum dorim să folosim aceşti bani. Nu trebuie să ne modificăm planul de relansare sub nicio formă. El este foarte bun. Va trebui doar să-l traducem în termeni tehnici Comisiei Europene, să-l trimitem la Comisia Europeană şi să primim aprobare. 

Corina Creţu, europarlamentar ProRomânia:  80 de miliarde mi se pare că este o alocare bună, dar sper să-i folosim cu rigorozitate şi să-i maximizăm împlementarea acestora. Putem vorbi în 5-7 ani şi să vedem că din păcate am putea fi în situaţia actuală cu rata de absorbţie de 30 la sută şi cu ce ne-ar ajuta acest succes dacă nu putem implementa. 

Victor Negrescu, europarlamentar PSD: Alocarea pentru România a scăzut comparativ cu propunerile iniţiale şi nu în ultimul rând vedem scăderi importante pentru domenii care erau de interes pentru ţara noastră. Mă refer aici la dezvoltarea rurală, la sănătate, la digitalizare şi la partea referitoare la coeziune. România se vorbeşte foarte mult de condiţionalitatea privind statul de drept. Or, trebuie să spun că iată Ungaria şi Polonia au reuşit să reducă acest mecanism la ceva care în opinia specialiştilor în afaceri europene devine de nepracticat.