Ce s-ar afla, de fapt, în spatele taxei pe activele financiare ale băncilor, potrivit unui senator PNL

Senatorul liberal Florin Cîţu a scris, luni, pe Facebook, că prin taxa pe activele financiare, coaliţia de guvernare intenţionează să îşi subordoneze Banca Naţională a României (BNR), nu băncile comerciale.

Urmărește
2013 afișări
Imaginea articolului Ce s-ar afla, de fapt, în spatele taxei pe activele financiare ale băncilor, potrivit unui senator PNL

Ce s-ar afla, de fapt, în spatele taxei pe activele financiare ale băncilor, potrivit unui senator PNL

„Dragnea subordonează politic BNR! În primul rând, trebuie să nu uităm: PSD+ALDE mint, mint, mint. De doi ani de zile spun că nu introduc taxe şi de doi ani de zile introduc taxe şi accize. Dar fac mai mult de atât. Acum dau asaltul final la BNR! Taxa pe activele financiare ale băncilor are un singur scop - să subordoneze politic BNR! Dragnea, Vâlcov, Teodorovici nu ţintesc sistemul bancar. Ei vor să pună botniţă BNR. Puteau foarte uşor să taxeze activele. Dar au legat taxa de nivelul ROBOR cu un scop clar. Cei trei analfabeţi economici vor să anuleze deciziile de politică monetară”, a scris, luni, Florin Cîţu, senator din partea PNL, pe pagina sa de Facebook.

Taxa pe activele financiare ale băncilor a fost introdusă de la începutul acestui an, prin OUG nr. 114/2018. Băncile sunt taxate cu o cotă între 0,1% şi 0,5% pentru fiecare pas de 0,5 puncte procentuale peste media ROBOR trimestrială pentru 3 luni şi 6 luni de peste 2%.

„BNR are trei dobânzi cu care lucrează: rata de depozit = 1,5% < rata de politică monetară = 2,5% < rata Lombard 3,5%. Plafonul impus de PSD+ALDE pentru ROBOR este de 2%. Sub nivelul dobânzii de politică monetară. Nu întru aici în detalii. Cei trei analfabeţi economici cred că plafonând ROBOR la 2%, nu va conta cât va creşte dobânda de politică monetară în viitor”, a mai scris Cîţu.

Rata dobânzii de politică monetară este de 2,5%, începând din 8 mai 2018, când a fost crescută de la 2%, cât a fost stabilită în februarie 2018. În ianuarie anul trecut, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară la 2%, de la 1,75%, cât fusese stabilită începând cu 7 mai 2015, pe fondul creşterii inflaţiei şi a indicelui ROBOR.

„Şi mai simplu, vor să bage sub preş dezastrul din econmie. Eu nu cred că sunt atât de proşti încât să nu ştie că nu poţi să controlezi piaţă. Încerci să controlezi o piaţă reglementată şi apare altă nereglementată. Ţintă este independenţa BNR. Iar în aceste zile asistăm la al doilea val dintr-un plan pus la punct încă din 2016 de subordonare politică a BNR! Domnule Tăriceanu, dumneavoastră sunteţi de acord cu aceste taxe şi subordonarea politică a BNR? #LuamRomaniaInapoi #RomaniaLiberala #RomaniiTrebuieSaStie”, a concluzionat Cîţu.

Marţi, Consiliul de Administraţie al BNR se întâlneşte pentru prima şedinţă de politică monetară din acest an. Economiştii nu se aşteaptă să decidă majorarea sau scăderea dobânzii de politică monetară, pe fondul stabilizării inflaţiei în ţinta Băncii centrale de 1,5-3,5%. Cele mai recente date, cele din noiembrie 2018, indică o rată anuală a inflaţiei de 3,4%.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici