Ce se întâmplă cu elita industriei româneşti . Mai mulţi investitori sunt interesaţi de dezvoltarea imobiliară a platformei IMGB

Mai mulţi investitori sunt interesaţi să dezvolte proiecte imobiliare, inclusiv locuinţe, spaţii logistice, birouri şi centre comerciale, la IMGB, bijuteria industriei româneşti de dinainte de 1989.

Platforma IMGB va fi trans­formată în următorii patru ani în cel mai mare proiect imobiliar din Capitală, mai mulţi posibili cumpărători fiind în discuţii cu Doosan pentru a prelua terenul.

Printre cei interesaţi de cele 54 de hectare se numără Ionuţ Negoiţă, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte rezidenţiale din Capitală, consorţiul de investitori Sud Rezidenţial dar şi un SIF, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Va­loarea tranzacţiei s-ar putea ridica la 30-50 de milioane de euro.

„Sunt interesat de achiziţia platformei, dar acum suntem în momentul de discuţii şi tatonări, negocieri. Noi dorim să preluăm platforma într-un parteneriat cu mai mulţi investitori. Noi acolo dorim să construim rezidenţial după decontaminare şi se pot construi locuinţe în spate şi retail în partea din faţă“, a declarat pentru ZF Ionuţ Negoiţă.

El a demarat anul trecut construcţia primelor trei blocuri din viitorul ansamblu rezidenţial Hils Pallady Apartments de pe bdul Theodor Pallady, lângă staţia de metrou Anghel Saligny. Acesta va fi primul proiect mixt din partea de est a Capitalei, Hils Pallady având şi o componentă de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 2.130 mp. În total, proiectul va avea 12 blocuri cu 11 etaje fiecare şi cu un total de 2.000 de apartamente, iar ansamblul va fi construit în două faze, de câte 1.000 de apartamente fiecare.

„Proiectul de la IMGB este unul de durată, nu va demara în următorii doi ani cel puţin, însă noi plănuim dezvoltările cu doi-trei-patru paşi înainte. Acum piaţa rezi­denţială nu este în cel mai bun moment al său, fiind afectată de pandemie. Ne aşteptăm ca impactul să fie unul şi mai puternic începând cu 2021, însă ulterior piaţa va reveni pe creştere“, a subliniat Ionuţ Negoiţă.

Printre cei interesaţi de platformă se numără şi Sud Rezidenţial, sub forma unui consorţiu de investitori.

„În urmă cu câteva luni Sud Rezidenţial a depus o ofertă în numele unor in­vestitori imobiliari, o ofertă de achiziţie într-un share deal. Noi am discutat cu compania care doreşte să achi­ziţioneze IMGB Doosan, însă ei doresc să preia echipamentele de pe plat­formă şi ulterior să vândă terenul“, a spus Cătălin Grigore, general manager al Sud Rezidenţial.

Fiind o zonă industrială, înainte de dezvoltare imobiliară aceasta trebuie decon­taminată, iar echipamentele trebuie scoase din pământ, operaţiuni care pot costa şi 1.000 de euro pentru un metru pătrat.

„Fiind o zonă industrială noi propunem un proiect mixt, comercial, de logistică şi birouri. Terenul de 54 ha are un front stradal de 1 km, este vizavi de linia de metrou, în apropiere de centură, la un bulevard proaspăt modernizat care va avea un pasaj nou la intersecţia cu Centura Capitalei şi un altul la Apărătorii Patriei“, a spus Cătălin Grigore.

În imediata vecinătate a IMGB s-au dezvoltat deja mai multe proiecte rezi­denţiale, cel mai mare fiind Cartierul Solar format din 15 blocuri cu peste 1.000 de apartamente.

Zona de sud a Capitalei a atras cele mai multe dezvoltări rezidenţiale, atât în Sectorul 4, în special în zona Luica, Turnu Măgurele, Me­ta­lurgiei, cât şi în Popeşti-Leordeni, unde în fiecare an se mută cel puţin 4.000 - 5.000 de noi locuitori.

Anunţul cu privire la închiderea platformei a venit anul trecut, în luna decembrie, iar în prima parte a acestui an a încetat definitiv producţia şi au încetat contractele de muncă a 400 de angajaţi. În anul 1989 unitatea de producţia avea circa 13.000 de angajaţi şi producea inclusiv piese pentru industria energiei nucleare.

Compania Doosan IMGB a avut în 2018 o cifră de afaceri de 249 mil. lei şi pierderi de circa 25 mil. lei. Între 2016 şi 2018 compania a avut afaceri între 208 şi 302 mil. lei şi pierderi anuale între 7 şi 31 mil. lei.

Potrivit site-ului companiei, Doosan IMGB produce echipamente şi componente pentru industria energetică, navală, industria metalurgică. Reţeaua sa de vânzări se întinde din Africa, Asia şi America de Nord.

Platforma IMGB era considerată unitatea de elită a industriei româneşti din perioada comunistă, având la un moment dat 13.000 de angajaţi. În această fabrică s-au realizat componentele pentru Reactorul 1 de la Cernavodă. De asemenea, uzina a produs şi livrat mai multe mai multe piese complexe precum cilindrii pentru laminoarele de la Sidex Galaţi, piese de 150 de tone.

Platforma IMGB a fost înfiinţată în 1963. A fost preluată în 1998 de  Kvaerner,  un concern norvegiano-britanic, care în 2006 a vândut platforma coreenilor de la Doosan. Capacitatea maximă de producţie  platformei era de 150.000 de tone anual, producţia maximă atinsă fiind de 130.000 de tone în perioada comunistă.