Ce spun analiştii despre reducerea ratei dobânzii BNR

"Dobânda la lei ar fi trebuit să fie la 5% de ceva vreme. E bine că au început să coboare dobânda cum cerem de câţiva ani deja, dar nu suntem încă siguri, din justificare, dacă într-adevăr BNR a internalizat noile realităţi economice, ori este doar un gest minimal de protecţie la nivel personal împotriva reproşurilor din ce în ce mai extinse, potrivit cărora politica monetară inoportună şi neinspirată este în continuare cauza principală pentru agravarea recesiunii şi, respectiv, pentru prelungirea perioadei de stagnare economică din ultimii trei ani. Introducerea recentă a noilor restricţii de creditare şi discuţia din jurul acestei decizii sugerează că reducerea cu 0,25% este mai degrabă un gest defensiv din partea BNR, şi nu o schimbare de mentalitate", a declarat analistul economic Lucian Isar.

Toţi analiştii economici contactaţi de MEDIAFAX consideră că decizia BNR nu va avea un efect imediat şi semnificativ asupra dobânzilor la credite, ci reprezintă mai degrabă un semnal puternic de începere a unui nou ciclu, prin care banca centrală va continua reducerea dobânzilor, pentru stimularea creditării în lei.

"Eu cred că decizia în sine, de reducere cu 0,25 puncte procentuale, nu are o semnificaţie puternică pentru dobânzile la credite. Nu e mare scofală. Dar ca semnal înseamnă că BNR va începe un ciclu în perioada următoare, de reducere a dobânzilor, dar şi a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO)", a afirmat Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank România.

Economistul Raiffeisen este printre puţinii care declară că se aştepta la o astfel o decizie din partea BNR, în condiţiile în care inflaţia scade rapid, se va plasa la sub 3% în luna octombrie şi va încheia anul la 3,5% sau chiar mai jos.

"Sunt şanse mari ca BNR să-şi atingă ţinta de inflaţie atât în 2011, cât şi în 2012", a concluzionat Dumitru.

Potrivit economistului Florin Cîţu, scăderea dobânzii cu 0,25 puncte reprezintă o decizie timidă, fără efect pentru economia reală, care arată că BNR este în continuare prudentă şi presiunile inflaţioniste rămân importante în perioada următoare.

"În condiţiile în care există riscul unor ieşiri de capital şi al deprecierii leului, o menţinere ridicată a dobânzii reduce indirect costurile pentru protejarea monedei naţionale. O decizie de politică monetară care implică o schimbare de dobândă, în plus sau minus, mai mică de un procent nu se simte în economia reală, deoarece în aceste momente principalul canal de transmitere al politicii monetare, cel al creditului, este scurtcircuitat. Celălat canal, rata de schimb, nu funcţionează atât timp cât BNR nu doreşte să-l utilizeze şi intervine", a continuat Cîţu.

BNR nu a modificat dobânda-cheie de un an şi jumătate, iar majoritatea analiştilor se aşteptau ca şi în această şedinţă să fie păstrat acelaşi nivel.

"Evident, decizia este puţin surprinzătoare. Banca centrală părea până acum că este îngrijorată datorită presiunii de pe plan extern care ar putea pune presiune pe leu şi ar alimenta inflaţia. Aceste presiuni nu par să fi plecat", a spus Vlad Muscalu, economist la ING Bank România.

Analiştii se aşteaptă ca trendul de reducere a dobânzilor să continue, în paşi mici, de câte 0,25 puncte procentuale, şi în prima jumătate a anului viitor şi să fie asociat şi cu scăderi ale ratei rezervelor minime obligatorii în lei.

Economistul-şef al Unicredit Ţiriac Bank, Dan Bucşa, se aşteaptă la încă două reduceri de dobândă de politică monetară până la mijlocul anului viitor, la 5,5%, precum şi la scăderea RMO în lei.

Cu toate acestea, analistul Unicredit Ţiriac Bank crede că este necesară o mai bună reglementare pe piaţa interbancară pentru ca efectele să fie vizibile după modificările de politică monetară ale BNR.

"Lichiditatea este destul de puţină şi foarte fluctuantă, de unde rezultă că deciziile nu se transmit în dobânzile la credite. Cred că pentru această problemă există două soluţii. Prima ar fi ca banca centrală să facă operaţiuni repo cu o anumită frecvenţă anunţată, prin care să ofere lei pieţei, iar a doua variantă este că Ministerul Finanţelor ar putea să niveleze lichiditatea, pentru că în anumite perioade dispune de lichidităţi", a spus Bucşa.

Deşi semnalul BNR este unul bun, analiştii relevă şi că impactul nu poate fi foarte mare, în condiţiile în care cererea de credite se află încă la niveluri foarte joase.

"Cererea de credite este una scăzută în continuare. Acest suport este unul bun, dar nu semnificativ. Cred că este mai degrabă un semnal decât un imbold puternic", a completat Muscalu, în linie cu ceilalţi economişti.

În opinia lui Lucian Anghel, economist-şef la BCR, o modificare ar putea fi observată la creditele în sold, unde rata Robor ar putea să scadă uşor.

"Cred că relaxarea politicii monetare va continua anul viitor. Este bine că avem un buffer (tampon) pentru a susţine economia. BNR şi-a făcut căruţă iarna şi sanie vara", a mai spus economistul BCR.

Următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie al BNR pe probleme de politică monetară va avea loc în data de 5 ianuarie 2012.

(Material realizat de Marius Radu, marius.radu@mediafax.ro)