Pentru a nu expune instituţia unde lucrează, a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Cum interpretaţi voi scăderea ratingului SUA?
În primul rând trebuie înţeles ce înseamnă scăderea ratingului în mod tehnic. Pentru un orizont de zece ani, o companie/ţară cu rating AAA are probabilitatea de default 0, iar una cu AA+ de 0,1%. Agenţiile de rating recunosc că modelele lor nu pot să discearnă între 0 şi 0,1%, deci schimbarea ratingului nu înseamnă că America are o şansă mai mare de default. Înseamnă că există nişte tensiuni între politica fiscală americană şi serviciul datoriei publice.
Privind din punctul ăsta de vedere, scăderea rating-ului para a spune tuturor ceea ce ştiau deja, adică nu spune nimic nou.
Lumea a fost însă speriată de repercusiunile posibile. Cele mai importante ar fi fost ridicarea RWA (risk weighted assets – coeficientul de ponderare a activelor bancare în funcţie de risc -n.red) pentru bănci, aplicarea unui „haircut” (o reducere a valorii creanţei -n.red.) la colaterale, şi faptul că anumite fonduri de investiţii sunt obligate să investească numai în bonduri cu rating AAA. Cât priveşte fondurile de investiţii cu mandat restrâns, teama era vor exista mutări masive de investiţii care vor cauza dislocări în piaţă. Până la urmă nici una din cele trei consecinţe nu s-a adeverit. Dar piaţa a fost foarte nervoasă timp de o săptămână.
Citeşte mai multe despre părererea unui bancher român de pe Wall Street despre economie pe www.zf.ro.