Ce spun economiştii şi bancherii români despre planul care va scoate Europa din criza datoriilor

După zece ore de negocieri pe muchie de cuţit la cel de-al doilea summit de criză din ultimele patru zile, şefii de stat şi de guvern din zona euro au reuşit să prezinte principalele componente ale unui plan care, potrivit liderilor UE, va scoate Europa din mlaştina crizei datoriilor de stat.

Ce decizii au luat liderii UE pentru salvarea zonei euro. Vezi declaraţia reuniunii

Nicolae Chidesciuc, economistul şef al ING: Problemele Europei sunt prea profunde pentru a fi rezolvate numai prin deciziile de acum

Nicolae Chidesciuc, economistul şef al ING din România spune că deciziile luate de liderii politici miercuri seara, privind datoriile suverane, reprezintă o mişcare în direcţia corectă, dar nu schimbă material perspectivele pe termen scurt ale zonei euro şi nici implicit ale României.

El crede că este posibil să vedem în continuare contracţie economică în zona euro şi automat în România.

Citeşte mai mult despre declaraţiile lui Chindesciuc pe ZF

Daniel Dăianu: Măsurile luate de UE nu rezolvă problemele de fond

Reducerea datoriei Greciei cu 100 mld. euro şi majorarea pachetului de salvare la 1.000 mld. euro reprezintă doar o gestionare a crizei şi nu rezolvă problemele de fond deoarece fără creştere economică situaţia se va complica şi nu se va putea acoperi serviciul datoriei publice, consideră Daniel Dăianu, profesor de economie şi fost ministru de finanţe al României.

"Există semne ale îngheţului pe pieţele monetare şi financiare, iar dobânda ar putea creşte în continuare. De exemplu, România se confruntă cu costuri mari care privesc nu numai bugetele publice, ci şi sectorul corporatist", a adăugat Dăianu.

Profesorul spune că "EFSF a devenit un împrumutător de ultimă instanţă pentru bănci şi guverne, o formă embrionară a unei trezorerii comune" şi că este "interesant de urmărit cum va sprijini China acest EFSF şi dacă Europa va primi «diavolul» în casă".

Citeşte mai departe pe ZF

Dan Pascariu, preşedintele UniCredit Ţiriac Bank: E prematur de spus dacă pieţele se vor linişti după summitul UE

Urmările deciziei liderilor europeni de miercuri sunt dificil de interpretat pe pieţele financiare, întrucât vin într-un moment "târziu", spune Dan Pascariu, preşedinte UniCredit Ţiriac Bank.

"Dacă se făcea mai repede, se făcea cu bani mai puţini", a spus bancherul pentru Ziarul Financiar.

"Reacţiile întârziate nu fac altceva decât să alimenteze neliniştile şi automat aşteptările vor fi mai mari", a menţionat Pascariu.

Citeşte mai mult despre părerea lui Pascariu pe ZF

Vasilescu: Este mai mult decât ne aşteptam, tensiunile de pe pieţe ar putea dispărea într-un an, doi

Măsurile adoptate miercuri noapte de liderii zonei euro au rezolvat un val al crizei, iar tensiunile de pe pieţele financiare ar putea dispărea în totalitate într-un an sau doi, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guverantorului BNR, menţionând că deciziile au depăşit aşteptările.

"Este mai mult decât ne aşteptam. (...) Tensiunile nu au cum să dispară, pentru că nu a dispărut criza. S-a rezolvat un val al crizei sau, mai bine zis, a fost stăvilit un val al crizei. Criza are mai multe valuri, rând pe rând poate că vor fi rezolvate toate sau vor fi stăvilite toate şi ne aşteptăm ca într-un an sau doi să vorbim despre un vulcan stins", a spus Vasilescu.

Citeşte declaraţiile lui Vasilescu

Lucian Croitoru: S-ar putea să existe îngrijorări privind fondul de urgenţă

Pachetul de măsuri propuse de liderii la Bruxelles urmează să fie "digerate" de piaţă, care va stabili dacă se restaurează sau nu încrederea, însă există îngrijorări legate de resursele disponibile pentru fondul de urgenţă al zonei euro, afirmă Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

"Pachetul de măsuri va fi evaluat de piaţă şi vom vedea dacă se reface încrederea sau nu. S-ar putea să fie îngrijorări de resursele disponibile pentru EFSF, această facilitate europeană. Unele ţări care sunt astăzi privite cu suspiciune pe piaţă ocupă un spaţiu foarte mare pe piaţa datoriilor şi s-ar putea ca suma de un trilion de euro inclusă în pachet să fie privită de pieţe ca insuficientă, cum există şansa ca o combinaţie între ele să facă acest nivel suficient. Sunt diverse estimări, vom vedea", a spus Croitoru.

Croitoru a afirmat că reluarea încrederii în economiile din zona euro va depinde de modul în care piaţa va "digera" măsurile anunţate, pe care va încerca să le coreleze în perioada următoare.

El a arătat că reducerea cu 50% a valorii nominale a obligaţiunilor de stat ale Grecie înseamnă în acelaşi timp pierderi pentru sistemul bancar, dar şi pentru statele care au anunţat că vor participa cu 30 miliarde de euro în acest plan de salvare.

Referindu-se la cerinţele de recapitalizare a băncilor, oficialul BNR a spus că această măsură ar dezgheţa teoretic creditarea, însă pot exista cazuri în care unele bănci să considere că noile reguli sunt nesustenabile.

"O recapitalizare mai ridicată este de presupus că va evita un credit crunch (criză a creditelor - n.r.), deci va pemite reluarea activităţii de creditare la un nivel normal. Totuşi, nivelul de 9% poate să pară pentru unii investitori în bănci o sarcină destul de mare", a mai spus Croitoru.

Întrebat despre impactul măsurilor propuse la nivel european asupra sistemului bancar românesc, Croitoru a spus că nu vor fi efecte negative.

Aurelian Dochia: Ce s-a decis la summit este o veste bună pentru sucursalele din România ale băncilor greceşti

Economistul Aurelian Dochia a spus că "nu este exclus ca pe viitor să vorbim despre reducerea datoriilor Greciei către UE şi FMI", dar prin reducerea datoriilor Greciei de către creditorii privaţi liderii europeni au pedepsit comportamentul investitorilor, care s-au comportat "nebunesc", "ca în teoria hazardului moral - dacă cineva poate să scape nepedepsit din această situaţie, de ce nu şi alţii? "

Analistul consideră că "reducerea datoriilor Greciei cu 100 mld. euro s-ar putea să nu fie suficientă în condiţiile în care economia elenă este foarte slabă şi creşterea economiei nu poate asigura serviciul datoriei publice".

Dochia a mai spus că "vor începe nişte discuţii cu creditorii privaţi pentru a-i convinge să renunţe la o parte din datoriile Greciei" şi că "se pare că au fost cumva forţaţi să aleagă reducerea datoriilor deoarece aveau alternativa falimentului Greciei".

Citeşte mai mult despre ce spune Aurelian Dochain pe ZF

CITEŞTE ŞI La doar câteva ore după summit, apar primele îndoieli legate de eficacitatea planului UE