Ce sunt drepturile de autor, cum se încheie un contract şi ce impozite plăteşti

Cesiunea drepturilor de autor se diferenţiază de contractele de muncă în primul rând prin regimul juridic, total diferit aplicabil fiecărui tip de contract. Unui salariat cu contract de muncă i se aplică legislaţia muncii, dar celui care lucrează în baza unui contract de cesiune de drepturi de autor i se aplică în primul rând regulile speciale privind cesiunea acestor drepturi.

Cadrul legislativ privind drepturile de autor este reglementat prin Legea 8/1996, cu modificările ulterioare, cele mai recente fiind operate anul trecut.

- categorii de drepturi de proprietate intelectuală

Veniturile din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală fac parte din categoria veniturilor din activităţi independente. Principalele categorii de drepturi de proprietate intelectuală sunt drepturi de autor şi servicii conexe, brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice şi know how.

- ce opere pot fi cesionate?

Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, cum sunt:

- scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile, programele pentru calculator;
- operele ştiinţifice, cum ar fi comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;

- compoziţiile muzicale cu sau fără text;

- operele dramatice

- operele cinematografice,

- operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
- operele de artă grafică sau plastică, precum operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, ceramică, etc

- operele de arhitectură,

- lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general

- ce include un contract de cesiune a drepturilor de autor încheiat cu o instituţie de presă

- obiectul contractului – cedarea tuturor drepturilor patrimoniale de autor privind operele de creaţie în domeniul publicistic, pe o anumită perioadă

- drepturile cesionarului; de exemplu dreptul de a reproduce, distribui, închiria, împrumuta sau comunica public scrierile publicistice realizate de persoana în cauză,

- obligaţiile cedentului, precum scrierea de articole şi predarea la timp a acestora 

- prevederi privind remuneraţia: periodicitatea, cuantumul şi data plăţii

- clauze de confidenţialitate, prim care cel care cedează drepturile de autor se obligă să nu dezvăluie anumite date privind contractul încheiat sau cesionarul (proiectele acestuia, relaţiile cu terţii, etc)

- clauze de exclusivitate, prin care cel care cedează drepturile de autor se obligă să nu încheie alte contracte, convenţii sau înţelegeri care ar afecta contractul respectiv

- clauze de neconcurenţă sau concurenţă neloială, prin care cedentul se obligă să nu colaboreze în niciun fel cu alte instituţii de presă.

- modalităţi de încetare a contractului – la termen, prin voinţa părţilor, prin reziliere de către cedent sau desfiinţare de către cesionar.

- avantaje şi dezavantaje

Principalele avantaje ale obţinerii veniturilor pe baza drepturilor de autor:

• nu este necesară o formă de organizare specifică, gen SRL sau PFA, sau existenţa capitalului social;
• singurele obligaţii între plătitorul şi beneficiarul de venit sunt cele cuprinse în clauzele contractuale;
• pot fi încheiate contracte de drepturi de proprietate intelectuală ( drepturi de autor ) cu un număr nelimitat de beneficiari;
• gestionarea taxelor şi contribuţiilor este simplă;
• nu este necesară justificarea folosirii banilor încasaţi.

Printre dezavantaje se numără:

- de multe ori contractele de drepturi de proprietate intelectuală sunt încheiate pentru activităţi unice, nerepetitive, ceea ce face ca veniturile lunare să nu fie constante.

- nu orice venit poate fi încasat pe baza contractelor de drepturi de autor, ci doar cele care se încadrează în prevederile Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;
- proceduri

- semnarea contractului de cesiune a drepturilor de proprietate intelectuală
- înregistrarea fiscală la ANAF, prin completarea declaraţiei 020 „Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice române” , însoţită de o copie a actului de identitate şi de copie a contractului semnat de ambele părţi contractante, în termen de 30 de zile de la data obţinerii venitului
- impozite

1. Impozitul pe venit – cota de impozitare este de 16%

Sunt utilizabile două forme de impozitare:

A) prin reţinere la sursă de către plătitorul de venit

Plătitorul de venit are obligaţia de a calcula, reţine şi vira impozitul prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate la calculul impozitului pe venit

Impozitul care trebuie reţinut se calculează aplicând o cotă de 10% la venitul brut.

Plătitorul de venit are obligaţia declarării şi plăţii impozitului până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a efectuat plata venitului

Beneficiarul de venit are obligaţia întocmirii şi depunerii până la data de 15 mai a anului următor a declaratiei 200 “Declaraţie privind veniturile realizate din România”

Venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli: o cheltuială deductibilă egală cu 20% din venitul brut, respectiv contribuţiile sociale obligatorii plătite.
Prin aplicarea asupra venitului rezultat a cotei de impozit de 16% şi scăderea sumelor reţinute şi virate de către plătitorul de venit rezultă impozitul de plată care cade în sarcina beneficiarului de venit.
Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul in care persoanele fizice utilizează baza materială a plătitorului de venit.

Beneficiarii de venit au dreptul de a opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit final, în scris, în momentul încheierii contractului. În acest caz impozitul pe venit se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.

Obligatia calculării, reţinerii şi virării impozitului îi revine plătitorului de venit.
În cazul veniturilor a căror impunere este finală prin reţinere la sursă nu există obligativitatea depunerii declaraţiei privind venitul realizat (200)

B) Sistemul real

Beneficiarii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.

Opţiunea de a determina venitul net în sistem real (pe baza contabilităţii în partidă simpla) este obligatorie pe o perioada de doi ani consecutivi şi se considera reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune o cerere de renunţare.

Beneficiarii veniturilor de drepturi de proprietate intelectuală impuşi în sistem real au dreptul de a renunţa la opţiune pe baza unei cereri depuse până la data de 31 ianuarie a anului fiscal.

În cazul in care se optează pentru determinarea venitului net în sistem real, beneficiarul de venit are obligaţia depunerii declaraţiei 220 “Declaraţie privind venitul estimat” cu venituri şi cheltuieli estimate. Pe baza acestei declaraţii, ANAF emite decizia de plăţi anticipate. Până pe 15 mai a anului următor, pe baza registrului de încasări şi plăţi, se completează declaraţia 200 “Declaraţie privind veniturile realizate din România”, pe baza căreia ANAF emite decizia anuală de plată.

Venituri impozabile sunt sumele încasate în anul de raportare, iar cheltuielile deductibile sunt cele efectuate în scopul desfăşurării activităţtii, plătite în anul de raportare.

Persoanele impozitate în sistem real au obligaţia organizării contabilităţii în partidă simplă.

Pentru impunerea venitului in sistem real, impozitul pe venit se plăteşte trimestrial, cu termene 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie.

2. CASS ( contributia de asigurări sociale de sanatate)
Cota de taxare este 5,5%, aplicată sumei asupra căreia se calculează impozitul pe venit.

Persoanele fizice beneficiare ale unui venit din drepturi de proprietate intelectuală au obligaţia contribuţiei la fondul de sănătate doar dacă nu sunt şi beneficiarii de venituri din salarii, activităţi independente, agricultură şi silvicultură, indemnizaţii de şomaj şi pensii.

Dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe ţară, lunar. Salariul minim brut pe ţara pentru 2011 este de de 670 de lei

Persoanele fizice beneficiare ale unui venit din drepturi de proprietate intelectuală au obligaţia de a depune la Casa de asigurări de sănătate Declaraţia Anexa 5

Contribuţia se plăteşte anual, până la 25 ianuarie a anului următor realizării venitului

3. CAS ( contribuţia de asigurări sociale - pensii)
Cota de taxare este 10,5%, aplicată asupra bazei de impunere (venitul brut diminuat cu cota de cheltuială forfetară, de 20%)

Baza lunară de calcul nu poate depăşi echivalentul a de 5 ori salariul mediu brut pe economie ( 5*2.022 = 10.110 lei)

Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe cu caracter ocazional cumulate cu veniturile de natură salarială nu datorează contribuţia individuală de asigurări sociale.
Persoanele fizice care realizează exclusiv venituri din drepturi de autor cu caracter ocazional datorează contribuţia individuală de asigurări sociale în cuantum de 10,5% aplicat asupra bazei de impunere ( venitul brut diminuat cu cota de cheltuială forfetară de 20%). În acest caz, baza de calcul anuală este limitată la de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe cu caracter de regularitate, cumulate sau nu cu veniturile de natură salarială, datorează contribuţia individuală de asigurări sociale în cuantum de 10,5% aplicat asupra bazei de impunere (venitul brut diminuat cu cota de cheltuială forfetară de 20%). În acest caz, baza de calcul anuală este limitată la de 5 ori salariul mediu brut pe economie.
Obligaţia calculării, declarării, reţinerii şi plăţii contribuţiei individuale de asigurări sociale revine plătitorului de venit.

4. Şomaj
Cota de taxă este 0,5% aplicată asupra bazei de impunere (venitul brut diminuat cu cota de cheltuială forfetară de 20%)

Baza lunară de calcul nu poate depăşi echivalentul a de 5 ori salariul mediu brut pe economie ( 5*2.022 = 10.110 lei)

Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe cu caracter ocazional, cumulate cu venituri de natură salarială, nu datorează contribuţia individuală de asigurări sociale.
Persoanele fizice care realizează exclusiv venituri din drepturi de autor cu caracter ocazional datorează contribuţia individuală de asigurări sociale în cuantum de 0,5% aplicat asupra bazei de impunere. În acest caz, baza de calcul anuală este limitată la de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de autor şi drepturi conexe cu caracter de regularitate, cumulate sau nu cu veniturile de natură salarială, datorează contribuţia individuală de asigurări sociale în cuantum de 0,5% aplicat asupra bazei de impunere. În acest caz, baza de calcul anuală este limitată la de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

Obligatia calculării, declarării, reţinerii şi plăţii contribuţiei individuale de asigurări sociale revine plătitorului de venit.

5. Taxa pe valoarea adaugată (TVA)

Persoana fizică ce obţine venituri în cursul unui an fiscal de peste 35.000 de euro, echivalentul a 119.000 lei, are obligaţia de a se înregistra ca plătitor de TVA (lunar sau trimestrial), după cum opreferă.

Cei care depăşesc acest plafon trebuie să se înregistreze ca plătitori în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care s-a atins sau depăşit plafonul.

Orice activitate desfăşurată de o persoana fizică poate fi reconsiderată ca fiind activitate dependentă dacă se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit,
foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit dsu dacă plătitorul de venit suportă cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, indemnizaţia de concediu de odihnă sau cea pentru incapacitate temporară de muncă.

În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii vor fi recalculate şi plătite, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit.

Activităţile care generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor şi drepturile conexe potrivit Legii 8/1996 privind dreptul de autor nu pot fi reconsiderate ca activităţi dependente.

                          Dezavantaje ale contractelor de drepturi de autor

- de multe ori contractele de drepturi de proprietate intelectuală sunt încheiate pentru activităţi unice, nerepetitive, ceea ce face ca veniturile lunare să nu fie constante;

- nu orice venit poate fi încasat pe baza contractelor de drepturi de autor, ci doar cele care se încadrează în prevederile Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;

- acest tip de contract poate presupune anumite clauze care trebuie respectate de cãtre cel care cedează drepturile de autor, precum: clauze de confidenţialitate (nu trebuie dezvăluite nimănui anumite date privind contractul încheiat sau cesionarul, precum proiectele acestuia, relaţiile cu terţii, etc), clauze de exclusivitate (este interzisă încheierea altor contracte, convenţii sau înţelegeri care ar afecta contractul respectiv) sau de neconcurenţă sau concurenţă neloială (semnatarul se obligă să nu colaboreze în niciun fel cu alte instituţii de presă).

- şi în acest domeniu legislaţia poate pune probleme; de exemplu anul trecut autorităţile au obligat PFA-urile şi persoanele plătite în baza drepturilor de autor să depună individual declaraţii la casele judeţene de pensii şi agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi să se prezinte lunar la ghişeele instituţiilor pentru a plăti contribuţii de asigurări sociale pentru şomaj şi pensie. În cele din urmă s-a decis ca plata acestor contribuţii să poată fi efectuată de către firme în contul celor cu drepturi de autor.

Tot anul trecut a existat un proiect legislativ în baza căruia contribuţiile de asigurări sociale plătite de cei care obţin venituri în baza contractelor de drepturi de autor urmau să se dubleze, la 25-35% din venituri. Nici această modificare nu a fost aplicată.

Totodată, în luna martie Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a declanşat inspecţii fiscale la persoanele fizice care au avut în 2006-2010 venituri impozabile din activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală şi contracte de colaborare peste plafonul de scutire de la plata TVA (jurnalişti, analişti financiari, analişti politici, artişti şi moderatori de emisiuni TV).

Mulţi artişti şi jurnalişti au denunţat „abuzul grav” făcut de ANAF privind obligaţia plăţii TVA retroactiv. ANAF a reacţionat anunţând că nu poate fi vorba de retroactivitate şi că a început inspecţii fiscale inclusiv în cazul teatrelor, după ce a constatat că există anumite persoane fizice care, deşi aveau încheiate contracte de drept de autor, în realitate desfăşurau activităţi de natură dependentă, ceea ce presupune plata unor contribuţii sociale.

Surse de documentare consultate pentru elaborarea acestui material:

1. Legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

http://www.legi-internet.ro/index.php?id=63

2. Consultanţi

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_25182/Ghid-util-pentru-veniturile-din-drepturi-de-autor.html