Ce urmări ar avea ieşirea Greciei din zona euro asupra ţărilor membre UE

Cu puţin timp în urmă, ipoteza unei divizări a zonei euro era complet exclusă în mediile oficiale. Astăzi subiectul este aprins discutat. Pentru ieşirea din impasul actual unii oficiali europeni au început să vorbească din ce în ce mai răspicat de ieşirea din zonă a unor ţări cu probleme bugetare grave. "În ultimă instanţă, ţările pot decide oricând să părăsească zona, o libertate pe care o au deja", a declarat premierul olandez Mark Rutte. Astfel de declaraţii sunt dublate de succesul în creştere al discursurilor eurosceptice.

În acest context, doi economişti francezi renumiţi, Patrick Artus, şef al departamentului de cercetări economice în cadrul Natixis, şi Stephane Deo, economist-şef în cadrul UBS, s-au lansat în periculosul exerciţiu de a estima consecinţele unei eventuale destrămări a zonei euro. Concluziile acestora: un astfel de scenariu ar avea consecinţe teribile asupra tuturor ţărilor membre.

Unde găsim ieşirea din zona euro?

"Este ca Hotelul California. Ne putem caza, dar nu îl putem părăsi", rezumă Stephane Deo. Din moment ce niciun mecanism tehnic specific de părăsire a zonei nu este inclus în tratate, "costurile ieşirii sunt sem­nificative", arată acesta. Dacă o ţară ar dori să părăsească zona din proprie voinţă, ar trebui negociată adoptarea de către vechii săi parteneri a unui amendament la tratatul de la Lisabona din 2007. În articolul 50, acesta oferă un cadru legal pentru o eventuală ieşire din UE, însă nu şi pentru abandonarea monedei unice. Având în vedere vastele implicaţii ale unei astfel de acţiuni, negocierile ar risca să fie de durată. Conform propriilor Constituţii, mai multe ţări ar fi obligate în plus să organizeze referendumuri pentru validarea modificărilor aduse tratatului. O excludere dorită de această dată de toţi partenerii nu ar fi nici ea mai uşor de pus în practică: excluderea unei ţări care a aderat la euro nefiind posibilă, numai excluderea acesteia din UE ar putea fi imaginată. Rămâne ipoteza unei separări de comun acord, o procedură de asemenea complicată pentru că ar fi necesară modificarea de către toate cele 27 de ţări a Tratatului Uniunii Europene, cunoscut şi sub denumirea de Tratatul de la Maastricht.

Care ar fi efectul asupra datoriilor?

O ţară care ar ieşi din zona euro ar avea două opţiuni: să-şi păstreze datoria în euro sau, mai probabil, să o convertească forţat în noua (vechea) monedă naţională. În primul caz, rezultatul final ar fi aproape sigur un default. Însă investitorii ar considera şi al doilea caz drept o formă de default. Iar costurile ar fi foarte ridicate pentru toţi investitorii. Exemple? "Având în vedere devalorizările pe care le estimăm, costurile s-ar ridica la 170 miliarde euro în cazul Greciei, 70 miliarde în cazul Portugaliei, 90 miliarde în cazul Spaniei şi 300 miliarde pentru Italia", estimează Patrick Artus. Un efect de domino s-ar declanşa aproape imediat. "Concentrate în rândul băncilor şi investitorilor instituţionali din zona euro, aceste pierderi ar duce în mod normal la o puternică depreciere a monedei euro pe termen scurt", adaugă Artus. Ca slabă consolare, pe termen lung "euro s-ar putea aprecia în urma îmbunătăţirii «calităţii» economice a zonei euro".

Citeşte mai multe despre efectul ieşirii Greciei din zona euro pentru ţările UE pe www.zf.ro.