Cel mai mare paradox al pieţei de energie: preţul energiei va rămâne mare cel puţin până în 2035

Mario Draghi, fostul premier al Italiei care s-a aflat la vârful Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019, a lansat săptămâna trecută unul dintre cele mai anticipate rapoarte de strategie, focusat pe competitivitatea industriei europene, acolo unde preţul energiei joacă un rol covârşitor. Draghi nu s-a ferit de cuvinte, spunând clar că fără măsuri imediate viabilitatea întregului proiect european este sub un risc enorm. Unul dintre aspectele analizate este formarea preţului la energie şi paradoxul imens în care funcţionează azi piaţa, unde consumatorii nu au niciun avantaj pe măsura înverzirii accelerate.

„Uniunea Europeană are o pondere relativ crescută a gazului natural în producţia sa de energie şi un procent tot mai mic al energiei pe bază de cărbune“, se arată în raportul Viitorul Competitivităţii Europene, prezentat de Draghi săptămâna trecută. „Acest lucru asigură flexibilitate sistemului, cu diferenţe între statele membre. În 2023, UE a produs 2.710 TWh de energie, din care aproape 45% din surse regenerabile. Combustibilii fosili au reprezentat 32,5%, iar energia nucleară peste 20% din producţie. Gazul a fost principalul combustibil fosil pentru generarea de energie, cu 14,7%, urmat de cărbuni, cu 12,7%“, se arată în raportul menţionat.

Dar preţul la nivel european este dat acum exact de gaz, care nu este tehnologia dominantă. În linii mari, producătorii de energie intră în sistem în funcţie de costuri, priori­tatea o are energia verde datorită ca­rac­terului variabil, astfel că primele teh­nologii sunt cele mai ieftine, rege­ne­ra­bi­lele, hidro, nuclear. Dar dacă producţia aces­t­ora nu este suficientă, atunci este com­pletată cu energie scumpă, fosilă, iar în ultimii ani nimic nu a fost mai scump decât gazul pe fondul războiului din Ucraina. Practic, atâta vreme cât gazul închide piaţa, indiferent de procent, va seta preţul la energie, indiferent de cât de multă energie verde este injectată în sistem. Acesta este un paradox major, iar datele din raportul lui Draghi arată acest lucru, dar propune şi o serie de soluţii.