Cel mai rău scenariu: 10 lucruri care vor afecta economic România

Într-un  editorial intitulat "Cel mai rău scenariu: 10 lucruri care vor afecta economic România", publicaţia avertizează că actuala situaţie va avea efecte atât în toamnă, dar şi pe termen lung, în următorii ani.

Potrivit sursei citate, cele 10 elemente care vor afecta economia sunt: presiunea asupra cursului valutar; reducerea sumelor în lei disponibile pentru consum, investiţii, economisire; problemele pe care Ministerul Finanţelor le va avea cu veniturile şi cu finanţarea deficitului; creşterea blocajului în economie, ceea ce va avea drept consecinţă reducerea plăţilor companiilor către bugetul de stat; scăderea afacerilor şi revizuirea planurilor de investiţii, ceea ce se va solda cu disponibilizări; băncile îşi vor reduce finanţarea şi vor presa pentru rambursarea împrumuturilor; scăderea valorii activelor româneşti, ceea ce va duce la diminuarea garanţiilor; căderea fondurilor europene; România rămâne prizoniera FMI; clasa de mijloc va fi distrusă, iar bugetarii şi pensionarii vor rămâne masă de manevră electorală.

În ceea ce priveşte cursul, Ziarul Financiar remarcă faptul că "posibilităţile de intervenţie ale BNR pentru susţinerea cursului, chiar dacă rămân în picioare, sunt mai reduse".

"Ştiind că BNR este sub presiune şi cu o marjă de manevră mai redusă pentru că nu mai poate creşte dobânda la leu pentru a apăra cursul aşa cum a făcut-o în 2008- 2009 din cauză că ar lovi în Ministerul Finanţelor căruia i-ar creşte costurile la împrumut, investitorii financiari speculativi vor avea o putere mai mare şi vor încerca să atace cursul cu o forţă mai puternică. În aceste condiţii, s-ar putea să vedem creşteri de curs mai puternice, urmate de reveniri, dar care vor accentua şi mai mult tensiunea de pe piaţa valutară. Această tensiune se va transmite imediat în economie", scrie publicaţia.

Perspectiva reducerii sumelor disponibile în lei pentru consum, investiţii şi economisire este argumentată prin aceea că persoanele fizice şi companiile ar trebui să se obişnuiască cu un curs de peste 4,6 lei pentru un euro, dacă nu chiar mai mult spre 4,7-4,8 lei, o eventuală scădere a lui spre 4,5 lei/euro fiind doar o excepţie.

"Dar această creştere de curs mănâncă din banii disponibili în lei pentru alte operaţiuni deoarece clienţii trebuie să plătească mai mult pentru a cumpăra aceeaşi cantitate de euro. Plata ratelor şi a facturilor legate de euro reduce banii pentru consum, pentru achiziţii de bunuri de folosinţă îndelungată sau chiar pentru economisire. Având în vedere că economisirea internă va încetini, sumele disponibile pentru investiţii vor fi mai reduse iar, în acest caz, totul cade, din nou, pe finanţarea externă care însă nu mai vine din cauza tensiunilor interne şi a lipsei de perspectivă, în condiţiile în care economia nu mai creşte", afirmă sursa citată.

În ceea ce priveşte problemele Ministerului de Finanţe cu veniturile, finanţarea deficitului şi rostogolirea datoriilor existente, Ziarul Financiar remarcă faptul că în acest moment Ministerul Finanţelor mai are o rezervă de 3 miliarde de euro pentru finanţarea fără probleme a deficitului, după care va trebui să intre din nou în piaţă, unde va fi la mâna investitorilor. 

"Chiar dacă statul nu are o datorie mare, cumulat însă cu cea privată se ajunge, deja, la 100% din PIB şi, din acest moment, orice împrumut către România va fi foarte greu de dat. În lipsa veniturilor la buget, majorarea salariilor bugetarilor cerută şi promisă - încă 8% în decembrie sau ianuarie - va fi sub semnul întrebării. Dacă se va opera atunci ministerul trebuie să reducă cheltuielile din altă parte ca să aibă bani", scrie publicaţia.

În privinţa creşterii blocajului în economie, cotidianul precizează că, în condiţiile în care creşterea economică nu mai este cea prognozată de 1,5-1,7%, a intervenit seceta cumplită care a afectat producţia agricolă, investiţiile străine sunt la pământ, iar fondurile europene în bună parte blocate, veniturile cuprinse în buget nu se vor mai face, în special în trimestrul patru. Pentru a se încadra în deficit de 2,2% din PIB, Ministerul Finanţelor nu poate face altceva decât să oprească cheltuielile pentru investiţii şi să amâne plăţile către furnizori, ceea ce va afecta şi mai mult companiile.

"Confruntate cu scăderea economică, deteriorarea afacerilor şi tensiunile politice interne care nu oferă nicio perspectivă, multe companii îşi vor reduce investiţiile dacă nu chiar le vor pune pe "hold" şi îşi vor revizui în scădere bugetele. Iar, de aici, următorul pas este o nouă "şarjă" de disponibilizări, aşa cum a fost în 2009 şi în prima parte a lui 2010", se arată în editorial, cu referire la scăderea afacerilor, revizuirea bugetelor şi a planurilor de investiţii şi la noi disponibilizări

Băncile îşi vor reduce finanţarea şi vor presa pe rambursarea împrumuturilor în loc să facă noi reeşalonări, întrucât băncile vor fi nevoite să constate o înrăutăţire a situaţiei clienţilor lor şi, astfel, reducerea capacităţii de rambursare a împrumuturilor.

"Întrebarea este dacă bancherii vor mai fi dispuşi să ofere noi reeşalonări, având în vedere că ei, la rândul lor, se confruntă cu o lipsă acută de finanţare. Dacă situaţia economică se deteriorează şi mai mult, vom vedea noi insolvenţe, noi lupte şi procese între debitori şi bănci pe marginea recuperării împrumuturilor. Un alt motiv de tensiune şi de ură la adresa sistemului bancar", scrie sursa citată.

În opinia Ziarului Financiar, valoarea activelor româneşti va scădea ca urmare a creşterii cursului, a situaţiei politice interne şi a lipsei perspectivei unei creşteri a afacerilor din cauza situaţiei economice care se deteriorează

Prăbuşirea fondurilor europene, cea mai ieftină resursă, va fi cea mai mare pierdere, estimează publicaţia.

"Din 20 de miliarde de euro, bani puşi la dispoziţie României odată cu intrarea în Uniunea Europeană pentru autostrăzi, pentru dezvoltarea afacerilor, reabilitarea infrastruc­turii sociale - spitale, şcoli, aziluri de bătrâni -, pentru instruirea angajaţilor, guvernele Tăriceanu, Boc, Ungureanu şi acum Ponta, au atras mai puţin de 2 miliarde de euro. În criză, fondurile europene ar fi trebuit să fie resursa financiară care să acopere plecarea capitalurilor private şi să menţină finanţarea economiei. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că din 2007 încoace, toate guvernele şi-au pus ca prioritate creşterea absorbţiei de fonduri europene", scrie Ziarul Financiar, adăugând că pentru România, riscul cel mai mare este ca Uniunea Europeană, confruntată cu propria criză economică, cu problemele descoperite în România pe fonduri europene şi, mai nou, cu această criză politică internă, să ne retragă o bună parte din sumele neatrase, pentru că în şase ani am utilizat doar 10%.

România rămâne prizoniera FMI şi a pieţelor financiare internaţionale, scrie Ziarul Financiar, remarcând că progresele înregistrate de România în acordul cu FMI sunt aproape nule, iar obligaţiile care au fost îndeplinite se referă doar la nişte obiective mărunte care nu au impact semnificativ în eco­nomie. Cele mai importante proiecte, respectiv privatizarea, restructurarea companiilor de stat, angajarea unor manageri privaţi au întârzieri de aproape doi ani, iar, în timpul acesta, situaţia acestor entităţi s-a deteriorat.

După un deceniu de stagnare şi distrugerea clasei de mijloc, bugetarii şi pensionarii vor rămâne masa de manevră electorală, susţine publicaţia.

"Cei 20 de ani de economie cât de cât liberă, intrarea în NATO şi Uniunea Europeană au permis crearea unor busi­nessuri private solide care au angajat sute de mii de oameni, atât din cei daţi afară de la stat, cât, mai ales, cei care terminau o facultate în perioada 1990-2000. Investiţiile străine au adus un plus susţinut de creştere economică, în special după anul 2000, care au tras după ele clasa de antreprenori care s-a format după '90. Aceste investiţii străine la care s-au adăugat împrumuturile private au majorat afacerile, ceea ce a permis creşterea salariilor în toate sectoarele. Din 2000 şi, mai ales, din 2004, a avea o maşină şi un apartament nu a mai fost un lux pentru generaţia tânără. Astfel s-a creat o clasă de "young professional" cum se spune în Occident, bine plătită, care, fără a fi bogată ca un patron putea să aibă o viaţă bună. Această generaţie, care pentru a-şi permite o maşină şi un apartement la o vârstă fragedă s-a împrumutat la bancă, a fost cea mai lovită de criză şi riscă acum să rămână prizoniera împrumuturilor făcute", scrie sursa citată.

Criza a distrus o clasă de antreprenori şi o clasă de mijloc care va fi refăcută cu greu şi nu într-un an-doi, ci în două decenii. Aceasta este pierderea cea mai mare suferită de România în criză, consideră Ziarul Financiar, adăugând că în lipsa acestei clase de mijloc formată atât din antreprenori cât şi din young professionals, România este prinsă între o clasă de bugetari, pensionari şi angajaţi în sectorul privat cu salarii mici, pe de o parte, iar pe de altă parte, o clasă de companii mari, adevărate monopoluri şi oameni de afaceri bogaţi care sunt mână în mână şi se sprijină reciproc cu cei din clasa politică, indiferent din cine este formată ea.

"Iresponsabilitatea clasei politice, indiferent că ea poartă numele Băsescu, Boc, Antonescu, Ponta sau al altor politicieni, poate trimite Ro­mâ­nia într-o cădere economică rapidă, din care va ieşi foarte greu şi foarte slăbită. Iar acesta este doar un simplu scenariu economic în zece puncte. Dar când economia slăbeşte, atunci scade şi capacitatea ţării de a asigura bunăstarea propriilor cetăţeni. În acel moment, o ţară este expusă din plin evenimentelor şi in­te­re­selor politice externe, indiferent de unde ar veni ele", este concluzia editorialului din Ziarul Financiar.