România nu se remarcă atunci când vine vorba de accesarea fondurilor europene pentru proiecte. În cel mai recent plan de relansare, 2014-2020, din maximul de 36 de miliarde de euro, România a reuşit să acceseze doar 12 miliarde de euro.
Radu Georgescu, directorul financiar al unei firme specializate în contabilitate, este de părere că predicţia viitorului este dată, totuşi, de istorie. Analiştii cred că greşeala cea mai mare a României este legată de viteza de implementare a proiectelor.
„Dacă faci un plan într-un document word asta nu înseamnă că şi vei primi banii aceştia. Conjugarea verbului a obţine ar trebui să fie altfel, nu că am obţinut 80 de miliarde, ci că am putea să obţinem 80 de miliarde – maxim”, a declarat Radu Georgescu.
„Ştim cu toţii că nu am obţinut niciodată maxim, ba mai mult, suntem pe ultimul loc în obţinerea fondurilor”, a mai spus acesta.
Nu toate axele de finanţare au evoluat la unison. Banii alocaţi pentru anumite domenii au fost accesaţi în proporţie de 100%.
„Pe anumite axe, România are capacitatea de a accesa (fondurile UE n.red.), inclusiv pe dezvoltare, pe finanţarea companiilor, pe antreprenoriat, pe agricultură”, a spus analistul financiar Cristi Tudorescu.
Însă, nu există mari proiecte care să fi fost dezvoltate până acum în România cu ajutorul fondurilor UE.
„Unde avem noi probleme – pe proiecte mari şi de infrastructură de transport, industrie mare. Practic, noi nu putem spune în ultimii 10-15 ani că avem foarte multe proiecte definitorii cu finanţare europeană. Marile proiecte ar trebui să urmeze din 2021, dar ca să înceapă din 2021 terenul trebuie pregătit încă din 2020”, este de părere Tudorescu.