CEZ vrea garanţii că va primi certificatele verzi amânate până în 2017

"În vară sau la toamnă, acţionarul (CEZ - n.r.) va trebuie să decidă ce are de făcut. Eu sper că totul se va rezolva, dar există un mesaj pe care sunt sigur că îl voi auzi de la acţionar, anume că România trebuie să înceteze să mai piardă bani", a declarat joi preşedintele CEZ România, Jan Veskrna.

Guvernul a decis, la începutul lunii iunie, să amâne acordarea unui certificat din cele două alocate producţiei de energie eoliană până în 2017. Decizia a nemulţumit investitorii în astfel de unităţi de producţie a electricităţii.

Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din România.

"Am investit în eoliene în România aproximativ 1,1 miliarde euro. Evoluţia lucrurilor în ceea ce priveşte schema de sprijin face ca recuperarea investiţiei să nu se facă prea repede. (...) Piaţa energetică este o piaţă foarte conservatoare. Acum trebuie să îi spun acţionarului că nu îşi va recupera banii în 12-20 de ani, ci în 40 de ani", a continuat Veskrna.

CEZ are în Dobrogea parcuri eoliene cu o capacitate instalată de 600 MW, cea mai mare din România pentru acest tip de producţie a energiei.

Pe lângă sumele pe care grupul ceh nu le va primi până în 2017, ca urmare a suspendării acordării unor certificate verzi, CEZ susţine că mai are de recuperat 370 milioane de lei în contul investiţiilor în distribuţia electricităţii, dar pe care autorităţile nu le recunosc în tarife, precum şi alte creaţe de 400 milioane de lei.

"Dacă ar fi să recuperăm investiţiile în distribuţie într-un an, ar fi o majorare cu 40% a preţului energiei, dar noi am propus eşalonarea pe cinci ani, deci ar fi o creştere de 8-10% a tarifelor de distribuţie", a afirmat Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste şi membru al Directoratului CEZ România.

Veskrna a afirmat că acţionarul CEZ, respectiv statul ceh, ar putea decide să restrângă investiţiile în România, dar nu va renunţa la active de pe piaţa românească.

"Din ianuare încercăm să înţelegem ce nu facem bine. Poate greşim când jucăm rol de bancă pentru CFR şi pentru Poşta Română. Poate este o greşeală când investim şi vedem că tarifele sunt scăzute. Poate am greşit când celelalte companii îşi reduceau, din cauza crizei, numărul de personal şi salariile, iar noi le creşteam cu 4%. (...) CEZ România a fost un model pentru CEZ International, dar acum a devenit doar o altă companie cu probleme din Balcani. În toata media, domnul ministru al energiei (Constantin Niţă - n.r.) a dorit sa spună că are dreptate. Eu şi ministrul Niţă nu putem avea ambii dreptate", a adăugat Veskrna.

Grupul ceh a intrat pe piaţa energetică românească în 2005, când a cumpărat de la stat firma de distribuţie a energiei Electrica Oltenia. CEZ a avut anul trecut în România un profit net de 189 milioane de lei, de peste patru ori mai mare faţă de cel din 2011, de 45 milioane de lei, rezultat influenţat semnificativ de recuperarea unor creanţe de la CFR.

Cifra de afaceri a grupului ceh în România a urcat de la 1,7 miliarde de lei în 2011 la 1,9 miliarde de lei anul trecut.