Cheltuielile bugetare cresc în 2016. Sănătatea primeşte cu 13,5% mai mult, educaţia cu 9,6%, iar investiţiile cu 12%

La estimarea cheltuielilor bugetului, Executivul a avut în vedere măsurile care au fost adoptate atât de către Parlament, cât şi de Guvern în acest an şi care au ca efect, în anul 2016, majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 13 miliarde de lei.

Astfel, cheltuielile de personal sunt estimate la 57,25 miliarde lei (reprezintă 22,7% din total cheltuieli), în creştere cu 10,4% faţă de anul curent, ponderea acestora în PIB avansând de la 7,3% la 7,7%, iar ponderea în totalul veniturilor va reprezenta 24,8%, de la 22,7%. Acestea includ toate creşterile salariale aprobate în cursul anului curent.

Totodată, vor creşte cheltuielile cu sănătatea cu 3,12 miliarde lei, respectiv 13,5%, de la 28,04 miliarde lei în programul rectificat pe 2015 la 31,17 miliarde lei, astfel că ponderea acestora în PIB va urca de la 4% la 4,2%, iar în totalul veniturilor de la 12,3% la 13,5%.

Cheltuielile pentru educaţie au fost majorate cu 2,37 miliarde lei, respectiv 9,6%, la 26,99 miliarde lei. Ponderea în PIB va creşte cu 0,1 puncte procentuale, la 3,6%, iar în veniturile bugetare va urca de la 10,8% la 11,7%.

Cele de asistenţă socială, inclusiv pensiile, vor creşte cu 4,6%, la 79,37 miliarde lei, reprezentând 31,5% din totalul cheltuielilor. Ponderea acestora în PIB va coborî de la 10,8% la 10,6%, însă raportat la veniturile bugetului ponderea creşte cu un punct procentual, la 34,4%.

Executivul a alocat cheltuieli de apărare mai mari cu 1,3 miliarde lei, astfel că alocarea ajunge la 1,7% din PIB, de la 1,4% în bugetul pe 2015 rectificat, iar ponderea în totalul veniturilor creşte de la 4,6% la 5,5%.

De asemenea, Guvernul a alocat pentru cercetare 2,67 miliarde lei, în creştere cu 14% faţă de bugetul rectificat pe 2015, iar ponderea în PIB va spori cu 0,1 puncte, la 0,4%.

Pentru fonduri europene, au fost distribuite 6,6 miliarde lei pentru exerciţiul 2014-2020 şi peste 4 miliarde lei pentru finalizarea proiectelor curente.

Pentru dezvoltare regională au fost majorate fondurile cu un miliard de lei reprezentând angajamente suplimentare pentru reabilitarea şcolilor.

De asemenea, cheltuielile bugetate iau în calcul majorarea salariilor cu 10% pentru categoriile de personal care n-au beneficiat de creşteri de salarii în cursul acestui an.

Cheltuielile de investiţii se majorează cu aproape 12%, de la 33,71 miliarde lei (cât reprezintă execuţia preliminată pe 2015) la circa 37,69 miliarde lei, ocupând 15% în totalul cheltuielilor. Ponderea investiţiilor în PIB se apreciază de la 4,8% la 5%, iar cea în totalul veniturilor de la 14,5% la 16,3%.

Din totalul acestora, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare cumulează circa 16,93 miliarde lei, în urcare uşoară de la 16,77 miliarde lei, însă ponderea în PIB se reduce de la 2,38% la 2,27%. Tototdată, cheltuielile de capital vor însuma 19,2 miliarde lei, cu 18,5% mai mari, iar ponderea lor în PIB se va majora de la 2,3% la 2,57%.

Alte transferuri de natura investiţiilor însumează anul viitor 1,02 miliarde lei din totalul cheltuielilor de investiţii, sumă de circa trei ori mai mare, ponderea avansând de la 0,05% din PIB la 0,14%. Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă vor fi de 532,8 milioane lei, în creştere cu 44%, iar ponderea va urca de la 0,05% la 0,07% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii prevăzute în buget se situează la 43,12 miliarde lei, reprezentând 17,1% din totalul cheltuielilor bugetare, în urcare cu 9,5%. Cheltuielile cu dobânzile vor avansa cu 13,8%, la 11,08 miliarde lei (4,4% din PIB), iar cele cu subvenţiile vor urca uşor, de la 6,29 miliarde lei la 6,45 miliarde lei (2,6% din PIB).

Executivul a prevăzut cheltuieli cu alte transferuri de 17,07 miliarde lei (6,8% din PIB), în scădere de la 19,36 miliarde lei.

Buget 2016: Creştere economică de 4,1%, venituri mai mari cu 1,6% şi PIB de 746,6 miliarde lei

Bugetul pentru 2016 prevede venituri totale de 231,12 miliarde lei, în creştere cu 1,6% faţă de anul curent, fiind bazat pe o creştere economică de 4,1%, iar PIB-ul este estimat la 746,6 miliarde lei, cu 6% mai mare decât cel preconizat pentru acest an, potrivit proiectului de lege.

Executivul estimează pentru anul viitor o creştere a veniturilor nominale cu 1,6%, la 231,12 miliarde lei, proiecţia veniturilor bugetului general consolidat realizându-se pe baza indicatorilor macroeconomici calculaţi de Comisia Naţională de Prognoză.

Cele mai mari creşteri estimate de venituri, de 8,3%, provin din TVA, care vor totaliza 52,34 miliarde lei, faţă de nivelul de 57,06 miliarde lei estimat în acest an, cu o pondere de 22,6% din totalul veniturilor bugetare, potrivit proiectului de lege.

Aceeaşi creştere este prevăzută pentru alte venituri fiscale, care vor totaliza 8,99 miliarde lei, cu o pondere de 3,9%, faţă de 8,3 miliarde lei în 2015.

Contribuţiile din asigurări sociale vor urca cu 7,6%, la 61,74 miliarde lei, reprezentând 26,7% din totalul veniturilor.

Veniturile atrase din impozitul pe profit vor fi mai mari cu 5,4%, ajungând la 14,38 miliarde lei (pondere de 6,2%), iar cele din impozitul pe salarii şi venit se vor reduce uşor, de la 26,22 miliarde lei la 26,2 miliarde lei (pondere de 11,3%).

Impozitele pe taxe şi proprietate vor aduce venituri mai mari cu 2,77%, de 5,98 miliarde lei, reprezentând 2,6% din veniturile totale, iar accizele vor contribui cu venituri mai mari cu 5,15%, care vor ajunge la 27,28 miliarde lei (11,8%).

Totodată, sumele primite de la UE vor urca cu 3,1%, la circa 13,16 miliarde lei.

Bugetul pe 2016 a fost proiectat pe baza unui deficit ESA de 2,95% din PIB, corespunzător unui deficit cash de 2,8% din PIB şi un deficit structural de 2,73% din PIB.

Guvernul se aşteaptă la încasări în 2016 peste nivelul programat, întrucât pentru unele măsuri au fost estimate încasări moderate, precum cele privind amnistia fiscală. Totodată, preconizează venituri bugetare suplimentare din efecte economice de runda a doua.

Executivul estimează accelerarea investiţiilor private, în special a investiţiilor străine directe, dar şi creşterea consumului privat peste nivelul prognozat.

De asemenea, se aşteaptă la o accelerare a ritmului de redresare economică în UE, cu impact asupra cererii externe a României.