Cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea au scăzut în 2009 de la 0,59% la 0,48% din PIB

În anul 2009, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în cele patru sectoare de performanţă 2,077 miliarde lei pentru cheltuieli curente, respectiv 88,1% din total, şi 279,7 milioane lei cheltuieli de capital, respectiv 11,9%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare a scăzut cu 3,8 puncte procentuale anul trecut faţă de 2008.

Totodată, cercetarea fundamentală a înregistrat o scădere cu 7,2 puncte procentuale în cheltuielile totale comparativ cu anul 2008, respectiv de la 49,5% la 42,3%. Cercetarea aplicativă a avut în anul 2009 o creştere de 6,3 puncte procentuale în cheltuielile totale, respectiv de la 42,5% la 48,8%. Pentru dezvoltarea experimentală, din cheltuielile totale a fost alocat un procent de numai 8,9%.

După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în anul 2009, fondurile publice au cea mai ridicată pondere, dar în scădere comparativ cu anul trecut (54,9% faţă de 70,1% în anul 2008), urmate de sursele de la întreprinderi în creştere comparativ cu anul 2008 (34,8% faţă de 23,3%).

Din fondurile publice cele mai mari sume au primit unitǎţile din sectorul guvernamental (49,3%), urmate de unitǎţile din sectorul învǎţǎmânt superior (35,3%) şi unitǎţile din sectorul întreprinderi (15,1%).

Intensitatea cercetării (calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut) în anul 2009, a înregistrat o pondere de 0,48%, comparativ cu 0,58% în anul 2008.
Cheltuiala provenită din fondurile publice deţine o pondere în produsul intern brut de 0,26% în anul 2009, faţă de 0,41% în anul 2008.

La sfârşitul anului trecut, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare 42.420 salariaţi, număr în scădere cu 1.082 angajaţi faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2008.

Pe domenii ştiinţifice, salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare cu ponderea cea mai mare se regăsesc în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice, 46,9%, urmat de domeniul ştiinţelor naturale şi exacte cu o pondere, de 14,1%.

Numărul cercetătorilor din aceste domenii este semnificativ, respectiv 14.381 persoane (din care 38,2% femei) în domeniul ştiinţelor inginereşti şi tehnologice şi 4.111 persoane (din care 45,9% femei) în domeniul ştiinţelor naturale şi exacte.

După nivelul de pregătire profesională, din numărul salariaţilor existenţi în activitatea de cercetare-dezvoltare la sfârşitul anului trecut, 36.240 au studii superioare (85,4% din total), 1.645 au studii postliceale şi de maiştri (3,9%), 3982 au studii liceale, profesionale şi de ucenici (9,4%), iar 553 au alte forme de pregătire (1,3%).

Numărul persoanelor cu titlu de doctor care lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare s-a menţinut relativ constant faţă de anul 2008, respectiv, 14.916 persoane, din care femei cu titlu de doctor 6.508, respectiv 43,6%.

Din salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, în anul 2009, după orele efectiv lucrate, 56% au lucrat cu normă întreagă şi 44% cu normă parţială.