China ar putea deveni a doua putere în cadrul FMI, devansând ţări ca Germania sau Franţa

Alte economii emergente mari, ca Brazilia, Rusia, India, Coreea de Sud sau Turcia, ar putea obţine procentaje mai ridicate din drepturile de vot la FMI, potrivit unui document al instituţiei, obţinut de Reuters. Reprezentarea la Fond a unor state europene mari, dar şi mai mici, ca Olanda sau Belgia, va fi redusă.

Astfel, state precum China ar avea o importanţă mai mare în deciziile Fondului şi mai multă influenţă în politica economică mondială.

Planul de reformă al FMI vizează şi majorarea resurselor financiare la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, sau chiar mai mult.

În trei dintre cele patru scenarii analizate de board-ul FMI săptămâna trecută, China ajunge pe locul al treilea, după SUA şi Japonia, de pe poziţia a şasea, pe care o ocupă în prezent. În unul din cazuri, China depăşeşte şi Japonia, urcând pe locul al doilea. Scenariul ia în calcul participaţiile celor mai mari 20 de membri ai Fondului.

Statele Unite vor rămâne cel mai puternic stat de la FMI, cu o participaţie de 17,67%, care-i conferă drept de veto în deciziile instituţiei.

Marile economii ale lumii vizează un acord pe acest subiect la reuniunea liderilor G20, care se va organiza la Seul, în noiembrie.

Cotele determină sumele pe care statele trebuie să le aloce Fondului, dar şi cât de mult pot acestea împrumuta.

Mandatul actualului consiliu de administraţie al FMI, compus din 24 de directori, expiră la sfârşitul lunii octombrie.

România are 1,03 miliarde de drepturi speciale de tragere (echivalentul a 1,59 miliarde de dolari) la FMI, reprezentând o cotă de 0,47%. Statului român îi revin 0,48% din drepturile de vot, fiind reprezentat, alături de un grup de mai multe ţări, de Olanda.

Dreptul Special de Tragere (DST) este unitatea de cont a FMI, în care se calculează şi contribuţiile ţărilor membre. Un DST este cotat în prezent la 0,647056 DST pentru un dolar.

România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.