China este interesată de trasarea unui „Drum polar al Mătăsii”

Raportul indică UNCLOS (cunoscută şi sub numele de Legea Mărilor) drept principalul instrument prin intermediul căruia ar trebui garantat accesul liber la rutele comerciale arctice. Acesta este primul raport conceput vreodată de guvernul chinez cu privire la importanţa zonei arctice.

Guvernul chinez precizează intenţia trasării unui „Drum polar al Mătăsii”, un proiect pentru a cărui realizare va depinde de cooperarea statelor prin teritoriile cărora trec rutele comerciale arctice.

Interesul Chinei pentru zona arctică a crescut pe măsură ce încălzirea globală a dus la topirea tot mai rapidă a gheţii arctice şi la subţierea ei pe parcursul verii. Iar importanţa acestei regiuni pentru China vine din două direcţii: resursele energetice estimate (atât gaziere, cât şi petroliere) şi faptul că oferă trei noi rute de transport alternative celor deja existente.

O primă rută este Pasajul Nord-Vestic (ce trece pe la nord de Canada), a doua este ipotetica Rută Centrală (ce ar urma să treacă chiar pe lângă Polul Nord), iar a treia este Ruta Maritimă Nordică (tronson ce trece pe la nord de Federaţia Rusă). Dintre cele trei, ultima are cea mai mai mare importanţă pentru China, datorită faptului că este cel mai scurt drum dintre porturile de pe coasta ei de est (punctul de plecare al majorităţii exporturilor chinezeşti către UE) şi portul Rotterdam (punctul de intrare al majorităţii importurilor UE din China), UE fiind cel mai mare partener comercial al Chinei.

Calculat la o viteză de zece noduri, durata medie a drumului unui cargobot sau a unui petrolier pe ruta Shanghai-Rotterdam este de 50 de zile. Şi calculat la o viteză de 15 de noduri, durata medie este de 33,3 zile. Asta în condiţiile în care viteza medie de croazieră a unui cargobot sau a unui petrolier este de 10-15 noduri. Calculul a fost efectuat pe ruta lungă de 22.220 de kilometri ce trece prin Strâmtoarea Malacca şi Canalul Suez. Aceasta este cea mai utilizată rută de navele chinezeşti ce călătoresc între portul Shanghai şi portul Rotterdam.

Prin comparaţie, la începutul acestui an, Bussines Insider a raportat un drum de doar 6.259 de km pe ruta Shanghai-Rotterdam efectuat de o navă a companiei de stat Cosco prin Ruta Maritimă Nordică, adică pe la nord de Federaţia Rusă.

Iar în iunie, presa chineză a raportat, tot pe ruta Shanghai-Rotterdam, o scurtare cumulată de 220 de zile a duratei călătoriilor unui număr de 14 nave aparţinând companiei Cosco. De asemenea, a mai raportat şi o scădere cu 7.000 de tone a combustibililor utilizaţi - cu un impact de zece milioane de dolari.

În momentul de faţă, rutele arctice sunt deschise doar pe durata verii datorită faptului că, în continuare, rămân îngheţate pentru o perioadă prea îndelungată a anului pentru a fi tranzitate frecvent. Gheaţa arctică atinge cel mai scăzut nivel în septembrie, după care începe să se întindă. Şi chiar şi în cele mai bune condiţii, de regulă este nevoie de nave întărite împotriva gheţii, a căror producţie este mai costisitoare şi ale căror asigurări sunt mai scumpe.

Calculele Serviciului de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS) şi ale NASA arată, însă, că gheaţa se topeşte într-un ritm tot mai acelerat. NASA, de exemplu, indică o scădere de 13,2% a întinderii gheţii arctice de la un deceniu la altul. Astfel, dacă în 1980 gheaţa se întindea pe o distanţă maximă de 7,9 milioane de kilometri, în 2017 întinderea ei a fost de doar 4,8 milioane de kilomerti.

Această evoluţie va permite utilizarea rutelor comerciale arctice mai mult timp. Conform unui studiu realizat de Universitatea din Reading, o încălzire de două grade la nivel global ar permite transportul trans-arctic pe aproape întreaga durată a anului pentru navele cu o întărire moderată împotriva gheţii. Conform acestui scenariu, până în 2050, rutele trans-arctice vor putea fi utilizate inclusiv de navele obişnuite.

Iar în situaţia în care reducerile de emisii conform Acordului de la Paris vor fi, într-adevăr, puse în aplicare, rutele trans-arctice tot vor putea fi utilizate mai frecvent, dar nu chiar în fiecare an. În plus conform acestui scenariu, rutele trans-arctice nu vor putea fi utilizate şi de navele obişnuite, ci doar de cele construite special să facă faţă condiţiilor mai aspre.

Potrivit datelor oferite de Institutul Arctic, până la data de 22 septembrie 2017, doar 106 nave tranzitaseră Ruta Maritimă Nordică, din care cea mai mare parte erau de provenienţă rusească. Prin comparaţie, în 2016, prin Canalul Suez au trecut 16.800 de nave.