Cheltuie Statele Unite mai mult decât Europa pentru a sprijini Ucraina şi pentru a asigura securitatea Bătrânului Continent?
Donald Trump este convins de acest lucru, este unul dintre punctele sale forte de propagandă şi a revenit să vorbească despre asta în cadrul interviului acordat patronului platformei X, Elon Musk (revenirea lui Trump pe platformă a însemnat într-o singură zi o creşte cu 1.042.021 de urmăritor noi):
„UE profită de noi în comerţ şi îi apărăm cu NATO: ar trebui să plătească la fel ca noi pentru Ucraina”, a scandat candidatul republican, la fel cum făcuse deja în multe alte ocazii. Este această afirmaţie susţinută de cifre? Se pare că nu.
„Ucraina support tracker” este o bază de date ţinută de Institutul de Economie din Kiel (Germania) care înregistrează şi analizează ajutorul care a sosit la Kiev de la începutul conflictului.
Numărarea ia în considerare toate fluxurile de intrare: ajutor militar, financiar şi umanitar. Le „despachetează” pe stat individual dar le şi agregează pe familii mai numeroase (Europa, Statele Unite, Japonia…).
Graficele care însoţesc analiza datelor vorbesc clar: nu numai că sprijinul european pentru Ucraina a fost mai solid decât cel al Washingtonului până în prezent, dar şi fondurile promise pentru viitor sunt în prezent mai mari.
Contul general spune că Europa a trimis guvernului de la Kiev 110,2 miliarde de euro. Contul – precizează analiştii din Kiel – însumează nu doar finanţările plătite de guvernele individuale şi Bruxelles, ci şi cele garantate de statele non-UE care s-au alăturat lui Zelenski (Marea Britanie, Norvegia, Islanda, Elveţia).
La ultimul summit privind bugetul comunităţii, s-au promis încă 77 de miliarde. Până în prezent, Statele Unite au pus pe masă „doar” 75,1 miliarde, iar Congresul a aprobat, cu mare dificultate, un alt „pachet”, de 23,3 miliarde.
Mai exact, tipul de sprijin care a sosit la Kiev din SUA şi Europa este profund diferit. Washingtonul a garantat în mare măsură efortul militar al Kievului: două treimi din ajutorul său a constat în armament, restul – în ajutor financiar.
Proporţia este inversată de cealaltă parte a Atlanticului. UE – neavând armată şi nici buget militar – şi-a concentrat toate eforturile în domeniul financiar şi umanitar.
Compoziţia ajutorului este însă foarte diferită, în funcţie de state. Germania, de exemplu, a oferit 10 miliarde de ajutoare militare, 9 au venit de la Marea Britanie, iar 6,4 de Danemarca.
În plus, un element statistic relevant: în raport cu PIB-ul, ţările care au susţinut cel mai mult Ucraina sunt cele din apropierea graniţei de est. În ordine: Danemarca, Estonia, Lituania, Letonia, Finlanda, Polonia (între 2 şi 1,5% din PIB).