Cine este de vină pentru criză? Care este părerea românilor. Ţara noastră, printre cele mai expuse la criza din zona euro

Mai mult de o treime dintre români dau vina pe "Vest" (SUA, UE sau Occidentul în general) pentru criza financiară şi economică, în timp ce încrederea populaţiei în democraţie şi economia de piaţă a scăzut în ultimii cinci ani, reiese dintr-un raport BERD.

Urmărește
697 afișări
Imaginea articolului Cine este de vină pentru criză? Care este părerea românilor. Ţara noastră, printre cele mai expuse la criza din zona euro

Cine este de vină pentru criză? Care este părerea românilor. Ţara noastră, printre cele mai expuse la criza din zona euro (Imagine: Shutterstock)

În ansamblu, în ţările din Europa Centrală şi de Est, sub-estul Europei, Caucaz şi Asia Centrală, cel puţin o treime dintre respondenţi învinovăţesc Occidentul pentru criză, procentajele variind de la circa 70% în Slovacia şi Serbia sau aproximativ 60% în Cehia şi Ungaria la sub 30% în Rusia.

Ungurii şi bulgarii sunt mai supăraţi pe Vest decât românii, reiese din raportul BERD, în timp ce în ţări ca Ucraina, Republica Moldova şi Rusia percepţia că Occidentul este vinovat pentru criză este mai puţin răspândită.

Sprijinul pentru democraţie şi economia de piaţă a scăzut la nivelul noilor state membre UE în ultimii cinci ani (2010 faţă de 2006), potrivit sondajelor BERD, instituţia observând că, în general, populaţia din fiecare ţară tinde să atace "ceea ce are".

Cu alte cuvinte, locuitorii ţărilor cu o societate "mai liberă", care funcţionează conform principiilor democraţiei şi economiei de piaţă, şi-au pierdut din încrederea în aceste sisteme din cauza crizei, în timp ce popoarele care sunt guvernate de sisteme controlate mai strâns de stat, cu regimuri mai autoritare, înclină mai mult spre democraţie şi piaţa liberă.

Astfel, încrederea în democraţie şi economia de piaţă a scăzut în ultimii cinci ani în majoritatea statelor nou intrate în UE, Balcanii de Vest şi Turcia, dar a crescut în majoritatea ţărilor din CSI, excepţia notabilă fiind Ucraina.

Populaţia ţărilor cu economii emergente şi aflate în tranziţie din proximitatea Europei a avut mult mai mult de suferit în urma crizei financiare din 2008-2010 comparativ cu locuitorii economiilor din Europa de Vest, notează BERD.

Criza a determinat reduceri mai acute ale consumului în toate categoriile, în special în zone esenţiale ca alimentele de bază şi cheltuielile pentru sănătate.

În România, circa 60% dintre gospodării au fost afectate "destul sau semnificativ" de criză, potrivit rezultatelor sondajului BERD.

Din procentajul de 60%, 15% dintre familii au încercat fără succes să ia credite pe canale oficiale, în timp ce alte 14% au reuşit. Totodată, peste 35% dintre familii au încercat fără succes să se împrumute "pe canale neoficiale", iar peste o treime au dus până la capăt acest efort, potrivit sondajelor BERD.

Totodată, mai puţin de 20% dintre gospodăriile din România care s-au confruntat cu pierderea unui loc de muncă au reuşit să acceseze scheme de ajutor de şomaj, faţă de aproape 50% în Germania şi Suedia sau peste 40% în Ungaria şi Cehia.

Expunerea economiei româneşti la zona euro provine din exporturi (16% din PIB), datorie externă (21% din PIB) şi investiţii străine directe (21% din PIB), potrivit datelor BERD. Totodată, expunerea pe ţările cu probleme financiar-fiscale din zona euro se ridică la 6% din PIB pe canalul exporturilor şi câte 4% pe datoria externă şi investiţii.

Astfel, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria sunt cele mai expuse ţări la criza din zona euro, urmate de Croaţia, Slovenia, România şi Polonia.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici