Cinteză, BNR: Interes major pentru bănci din România, unii acţionari ţin la preţ. Două bănci discută fuziunea

"Există interes major pentru băncile din România (...) Doar că există şi acţionari care, deşi este evident că într-un eventual necaz nu au bani să injecteze în bancă sub forma de capital, ţin totuşi la preţ", a spus Cinteză la un seminar organizat la Sinaia.

El a arătat că în materia fuziunilor există două bănci care "se tatonează", după ce au ajuns la concluzia că există compatibilitate atât pe protofolii cât şi pe modelul de afaceri.

"Acţionarul uneia doreşte, iar acţionarul celeilalte şi da şi nu. Una dintre instituţii este din grupul doi de bănci, cu o cotă de piaţă între 1% şi 5%, cealaltă este cu o cotă sub 1%", a detaliat Cinteză.

Întrebat dacă vreuna dintre instituţii este din Grecia, Cinteză a negat.

Astfel, rămân în discuţie, din grupul doi de bănci, Banca Comercială Carpatica, Otp Bank, Credit Europe, Intesa San Paolo şi Italo-Romena.

Din categoria băncilor mici, având cote de piaţă de sub 1%, ar putea participa la o fuziune Libra Bank, Bank Leumi, Nextebank şi Banca Feroviară.

Pentru Millennium Bank, Credit Agricole şi Marfin acţionarii au demarat procedurile de vânzare.

Anterior, şeful supravegherii afirmase că banca centrală analizează oportunitatea suspendării dreptului de vot pentru acţionarul unei bănci, în contextul în care povestea că la o astfel de situaţie era să se ajungă şi în cazul RIB Bank.

"Veţi vedea, în două-trei săptâmani, o decizie a BNR în legătură cu un acţionar al unei bănci care nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a fi acţionar şi îşi va pierde probabil dreptul de vot în Consiliul de Administraţie", arătat Cinteză.

Deşi a refuzat să spună despre cine este vorba, oficialul BNR s-a referit, cel mai probabil, la Ilie Carabulea, care deţine direct şi indirect controlul Băncii Comerciale Carpatica.

Carabulea a fost arestat pentru 29 de zile şi este cercetat penal în dosarul "Carpatica Asig"pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.

În ciuda interesului mare manifestat de investitori, Cinteză a punctat că sistemul bancar nu se află într-o situaţie bună, iar profitul cumulat de 497 milioane lei, afişat la finele anului trecut, provine mai mult dintr-o influenţă financiară, respectiv stornarea unuor provizioane privind impozitul pe profit amânat ca urmare a introducerii în rezerve a diferenţei dintre provizioanele pe RAS şi IFRS.

"Cred că vom avea şi fuziuni. Pare că numărul de bănci din România este mare, în condiţiile limitării resurselor. Dacă pleacă sursa externă toţi aleargă pe resursele interne. Se reclamă unii pe alţii, primesc o grămadă de telefoane: uite domn'e, îmi fură clienţii. Fiecare trebuie să înţeleagă că nivelul dobânzii îţi arată şi nivelul riscului. Cu cât e mai mare dobânda îţi arată că banca aia are o foame de lichiditate", a continuat Cinteză.

El a spus că nu este atât de deranjat de retragerea liniilor de finanţare, în condiţile în care anul trecut au ieşit circa 4 miliarde de euro, cât de situaţia contului de profit şi pierdere.

"Nu mă îngrijorează că pleacă banii, pentru că băncile au destulă lichiditate, mă îngrijorează că profitul ăla e mai mult contabil, şi mergând aşa se decapitalizează", a mai spus Cinteză.

El a adăugat că verificarea creditelor restructurate s-a terminat în cazul a 20 bănci şi mai urmează alte 11 bănci până la finele lunii martie, pentru ca în aprilie BNR să realizeze o evaluare la nivelul sistemului.