Sterling a obţinut 5 mil. dolari pentru operaţiunile din România şi Marea Nordului

Sterling şi Gabriel Resources, ambele înregistrate în Canada, au un acţionar comun, fondul canadian de investiţii Sprott Asset Management, care are acţiuni şi la Carpathian Gold, firmă de extragere a aurului, cu concesiuni în România şi Ungaria. Concesiunea din România este situată în Munţii Apuseni, la circa 20 de kilometri de Roşia Montană.

Canaccord Capital Corporation va subscrie integral într-o emisiune de obligaţiuni securizate derulată de Sterling Resources, în urma căreia compania de petrol şi gaze va încasa cinci milioane de dolari, se arată într-un comunicat publicat marţi de Sterling.

"Sterling urmează să utilizeze încasările nete din această emisiune pentru finanţarea prgoramelor de explorare şi evaluare în secţiunea britanică a Mării Nordului şi în România, precum şi pentru alte scopuri la nivel corporatist", anunţă firma canadiană.

Netanyahu se va întâlni cu Trump la Casa Albă pentru a negocia stoparea creşterii tarifelor vamale

Burduja anunță trei proiecte pentru accelerarea investițiilor în energie: Fără birocrație inutilă

Gabriel Resources a derulat, în aprilie 2007, o ofertă publică de acţiuni în urma căreia a obţinut 128 milioane de dolari, fonduri destinate, potrivit companiei, finanţării proiectului Roşia Montană.

Canaccord Capital Corporation s-a numărat printre intermediarii operaţiunii.

Sterling deţine, din 1992, drepturile de explorare a două perimetre petrolifere şi gazeifere din Marea Neagră, condiţionate, prin contractul încheiat în urmă cu 17 ani, de împărţirea producţiei cu statul român.

Guvernul Tăriceanu a hotărât, în 12 noiembrie 2008, printr-un act adiţional la acordul petrolier încheiat cu Sterling, concesionarea perimetrelor XIII Pelican şi XV Midia din Marea Neagră către compania canadiană.

Curtea Internaţională de Justiţie a decis, la începutul lunii februarie a acestui an, că României îi revine aproape 80% din teritoriul disputat cu Ucraina în procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagră.

Ulterior deciziei Curţii, transformarea acordului cu firma Sterling dintr-unul de explorare într-unul de exploatare şi plata unor redevenţe a devenit subiect de controversă politică, transferată în plan public. Subiectul acestei dezbateri este suspiciunea că statul român, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), a cedat Sterling resursele de petrol şi gaze din cele două perimetre înainte de a fi cunoscută decizia Curţii de la Haga.