CIS vede autostrada Nădlac-Sibiu ca primă prioritate investiţională

"Ierarhizarea proiectelor s-a bazat pe măsurarea veniturilor ulterioare generate, pe susţinerea creşterii economice şi a creării de noi locuri de muncă, minimizarea costurilor bugetare şi absorţia fondurilor europene", a declarat Dominic Bruynseels, vicepreşedinte al CIS şi preşedinte - executiv al BCR.

CIS a dezvoltat un punctaj de la 1 la 5 prin care a măsurat practicabilitatea proiectelor, iar autostrada Nădlac - Sibiu a obţinut cel mai mare punctaj, de 4,6. Investiţia este estimată la 3 - 4 miliarde euro, din care costuri bugetare pe termen mediu de numai 580 milioane euro, restul reprezentând cofinanţare de la Uniunea Europeană. Acest proiect ar avea ca impact o creştere de 3,6 puncte a PIB pe termen mediu, perioadă în care va duce la crearea a 74.000 de noi locuri de muncă.

Consiliul notează că secţiunea Sibiu-Piteşti nu beneficiază de finanţare de la Comisia Europeană, iar autorităţile caută surse alternative de finanţare, ceea ce înseamnă că proiectul se va realiza cel mai probabil printr-un parteneriat public-privat.

Al doilea punctaj, de 3,3, a fost obţinut de autostrada Bucureşti-Braşov, proiect pentru care CIS insistă pe continuarea lucrărilor. Investiţia totală este estimată la 2 miliarde de euro pe o perioadă de cinci ani, din care costurile bugetare sunt de aproximativ 500 milioane euro, fiind implicate atât fonduri UE, cât şi parteneriate public-private şi finanţări de la BEI şi alte instituţii de credit.

CIS apreciază ca următoare priorităţi continuarea proiectelor de infrastructură cerute de Ford, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii rutiere şi de căi ferate Craiova -Bucureşti şi a portului Constanţa, şi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, investiţie de 1,3 miliarde euro, din care costurile bugetare vor fi de sub 300 milioane euro.

Top 5 Priorităţi Investiţionale propus de CIS este completat de proiectul paneuropean Extreme Light Infrastructure (ELI), "care ar putea repoziţiona România pe harta globală în domeniul cercetării". Potrivit CIS, proiectul ar putea atrage investiţii totale de un miliard de euro în următorii şapte ani, iar la finalizare Măgurele ar putea deveni un centru tehnologic de referinţă şi ar putea atrage investiţii suplimentare cum ar fi un centru de back-up şi dezvoltarea de unităţi medicale avansate. O parte din costuri ar putea fi acoperită tot din fonduri europene.

Raportul CIS arată că primele cinci priorităţi investiţionale ar avea un impact în următorii cinci ani de 9,5 puncte în creşterea PIB şi ar duce la crearea a 189.000 de locuri de muncă. Investiţiile totale calculate de CIS s-ar ridica la 10 miliarde euro, din care costuri bugetare numai 2,4 miliarde euro. În acelaşi timp, aceste proiecte ar aduce venituri bugetare suplimentare de 3,6 miliarde euro.

Următoarele cinci proiecte investiţionale se referă la dezvoltarea infrastructurii necesare pentru livrarea cantităţii suplimentare de energie care va fi produsă în parcurile eoliene din Dobrogea, în principal cablul subacvatic de transport România-Turcia (400 - 600 milioane euro), construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă (4 miliarde euro) şi demararea unui proiect de centrală nucleară în Transilvania (3,8 - 4,5 miliarde euro/1.000 MW, dar costuri totale de 8-10 miliarde euro pe 15 ani), organizarea Campionatului European de Fotbal 2020/2024 (10 miliarde de euro), dezvoltarea infrastructurii în scopul prevenirii calamităţilor cauzate de inundaţii (2,5 miliarde euro) şi dezvoltarea reţelei de irigaţii în agricultură - finalizarea canalului Siret-Bărăgan (1,2 miliarde euro).

Potrivit lui Bruynseels, România va trebui să aibă în vedere cinci arii de dezvoltare, respectiv, infrastructura de transport, IT, comunicaţii, agricultură şi energie regenerabilă.

El a reamintit că terenul agricol din România poate susţine alimentaţia pentru o populaţie de 80 milioane de locuitori dacă eficienţa din domeniu va ajunge la standardele UE.

Anul trecut CIS a propus autorităţilor un set de 12 măsuri care ar urma să aibă ca efect creşterea Produsului Intern Brut al României cu 11,6% până în 2015, în termeni reali, crearaea a 250.000 de locuri de muncă şi majorarea veniturilor bugetare cu 8,5%. Cele 12 acţiuni sunt parte a unui plan mai amplu, care include 80 de măsuri.

CIS reprezintă peste 125 de companii cu investiţii totale în România de 36 de miliarde de euro.