Cîţu: În octombrie, veniturile din TVA au fost cele mai mari încasate vreodată într-o lună

Sume în valoare de 40,74 mld lei (3,88% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Creşterea deficitului bugetar aferent primelor zece luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-octombrie datorită crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (16,29 mld lei), (ii) de creşterea cu 3,08 mld lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-octombrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, (iii) precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 mld lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 8,7 mld lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 11,8 mld lei.

I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 263,48 mld lei în primele zece luni ale anului 2020, cu un avans de 0,9% peste de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creştere de 0,5 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica veniturilor din fonduri europene.

În ce priveşte evoluţia lunară, veniturile totale au înregistrat o accelerare în octombrie (10,3% an/an), în principal ca urmare a avansului veniturilor din fonduri europene, al celor din TVA, precum şi cel al contribuţiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 20,17 mld lei în primele zece luni ale anului curent, consemnând o creştere de 5,2% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, urmate de cele din impozitul pe salarii, respectiv cele aferente Declaraţiei unice.

În contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,7% în perioada dec19-sept20 (an/an) , încasările din impozitul pe salarii au crescut cu doar 1,7% în primele zece luni a.c., evoluţie explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale. Totuşi, dinamica lunară a încasărilor din impozitul pe salarii reflectă o accelerare şi în octombrie (+6,9% an/an), peste ritmul de creştere al bazei macroeconomice (Fig. 1).

Contribuţiile de asigurări au totalizat 92,99 mld lei în primele zece luni ale anului 2020, consemnând o creştere marginală faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut (+0,6%). Similar impozitului pe salarii, evoluţia lunară a contribuţiilor reflectă o accelerare în octombrie (+5,8% an/an), în concordanţă cu dinamica fondului de salarii din economie (Fig. 2).

Evoluţia încasărilor din contribuţii sociale a fost influenţată de: (i) prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, (ii) modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi (iii) scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic) .

Încasările din impozitul pe profit au însumat 14,54 mld lei în primele zece luni ale anului curent, în scădere cu 11,3% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 7% (an/an) .

Evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de cca 0,9 mld lei).

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,87 mld lei în primele zece luni ale anului, în scădere cu 16,0% (an/an). Evoluţia acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de conjuctura economică nefavorabilă, amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au înregistrat 47,64 mld lei în primele zece luni ale anului 2020, în scădere cu 11,0% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia lunară reflectă însă o revenire semnificativă în octombrie (+14,1%, an/an), în principal pe fondul revenirii comerţului şi serviciilor de piaţă către întreprinderi.

Evoluţia încasărilor din TVA în primele zece luni ale anului a fost influenţată negativ de: (i) creşterea rambursărilor de TVA cu 20,2%, an/an (+3,08 mld lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei ; (ii) prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate; (iii) evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 24,97 mld lei în primele zece luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 3,3% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Declinul este explicat de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice , de 14,9% (an/an), în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanţi în conjuctura actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism şi creşterea incidenţei muncii la domiliciu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 12,0% (an/an), susţinută şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 3,19 mld lei în primele zece luni ale anului. Deşi au consemnat o creştere semnificativă faţă de încasările înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare ce au fost încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM . Pe de altă parte, veniturile din taxele pe jocurile de noroc s-au redus în perioada analizată cu 21,3% (an/an), în condiţiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă decretate şi amânării la plată a unor obligaţii fiscale.

Veniturile nefiscale au înregistrat 22,96 mld lei în primele zece luni ale anului 2020 şi prezintă o creştere de 1,5% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost influenţată pozitiv de vărsămintele din veniturile nete ale BNR (+0,7 mld lei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 22,49 mld lei în primele zece luni ale anului 2020, în creştere cu 47,7% faţă de perioada similară a anului trecut.

II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 337,52 mld lei au crescut în termeni nominali cu 16,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 4,77 puncte procentuale de la 27,4% din PIB 2019 la 32,1% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei. Astfel, până la finele lunii octombrie s-au plătit 4,1 mld lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 863,4 mil lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 2,4 mld lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 90,7 mil lei pentru îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile de personal au însumat 90,5 mld lei, în creştere cu 7,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 8,6% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 255 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 44,7 mld lei, în creştere cu 11,2% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 7,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 116,3 mld lei în creştere cu 22,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemnea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aprox. 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 4,1 mld lei şi pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 863,4 mil lei, precum şi sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%) în valoare de 2,4 mld lei. De asemenea, se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că până la sfârşitul lunii octombrie plăţile au fost de 3,3 mld lei, de două ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 6,0 mld lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli au fost de 6,8 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (90,7 milioane lei). De asemenea, s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectaţi de secetă în valoare de 849,9 milioane lei.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 23,4 mld lei, cu 34,2% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 35,5 mld lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 10 luni ale anului, în creştere cu 8,7 mld lei mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent, depăşind sumele investite pe tot anul în 2016, 2017, precum şi în anul 2018. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administraţia locală a investit cu 75,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 322,6 milioane lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.