Clasa de mijloc din România, sub 10% din populaţie. Ce spun statisticile globale şi naţionale

Expertul Homi Kharas de la Institutul Brookings, citat de cotidianul The Washington Post, defineşte clasa mijlocie ca fiind „persoanele care au suficiente fonduri pentru acoperirea nevoilor de bază, precum hrană, îmbrăcăminte şi adăpost, dar le răman bani şi pentru unele produse ori servicii de lux, precum alimente de un anumit fel, o marcă de televizor, motocicletă, educaţie superioară şi îmbunătăţirea locuinţei”.

Conform modelului prezentat de Homi Kharas, în clasa de mijloc pot fi încadrate persoanele care câştigă între 11 şi 110 dolari pe zi, adică între 4.000 şi 40.000 de dolari anual. Iar potrivit unui grafic prezentat de cotidianul The Washington Post, în România doar 1% dintre cetăţeni pot fi încadraţi în clasa mijlocie la nivel mondial.

De cealaltă parte, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) din România arată că în ţara noastră o bună parte din gospodării au venituri suficiente pentru a se încadra în standardul global (peste 1.364 de lei lunar), însă asta nu le conferă şi condiţiile de viaţă specifice clasei de mijloc. Concret, potrivit INS, peste 30% din gospodăriile populaţiei au venituri lunare de peste 1.364 de lei lunar (echivalentul standardului minim global de 11 dolari pe zi), dar cu aceşti bani nu-şi pot asigura nici pe departe acele „produse ori servicii de lux, precum alimente de un anumit fel, o marcă de televizor, motocicletă, educaţie superioară şi îmbunătăţirea locuinţei”.

Statistica din România împarte populaţia, din punctul de vedere al veniturilor, pe „decile”, adică pe segmente de câte 10% din gospodării. În prima decilă se încadrează românii cei mai săraci, cu mai puţin de 455 de lei lunar, iar în decila a 10-a sunt cei mai bogaţi, cu venituri de peste 2.366 de lei lunar. Doar cei din decilele superioare (8-10) au venituri peste standardul global de 1.364 de lei.

Tot statistica naţională mai arată, într-un studiu referitor la condiţiile de viaţă ale populaţiei din 2017, că „sub aspectul capacităţii achitării la timp a unor cheltuieli curente importante (întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.) se poate constata că mai mult de o treime din gospodării - 33,6% - au prezentat restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare”. Rezultă, în „oglindă”, că două treimi din populaţie - 66,3% - îşi poate acoperi aceste cheltuieli; de fapt, cele mai multe gospodării îşi pot acoperi doar aceste cheltuieli.

Potrivit INS, aproape jumătate din gospodării (44,5%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 85,6% din totalul gospodăriilor. „Doar pentru una din 7 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor” - abia aici s-ar putea identifica acea pătură „mijlocie” despre care se vorbeşte în standardele globale.

Comunitatea globală este în pragul unui moment istoric, în contextul în care, până în anul 2020, peste jumătate din populaţia lumii va putea fi catalogată drept clasă mijlocie, conform expertului Homi Kharas. Comunitatea românească mai are încă mult până să atingă acest prag, conform statisticilor naţionale.