Clienţii băncilor cred că dobânzile la economii sunt prea mici şi comisioanele la credite prea mari

Astfel, 74% dintre respondenţi sunt de părere că dobânzile la produsele de economisire sunt prea mici, iar 81% din români consideră că nivelul comisioanelor la credite este prea mare.

"În privinţa siguranţei economiilor depuse la bănci, părerile sunt împărţite. Mai mult de o treime din populaţia analizată se teme că aceste economii riscă să îşi piardă din valoare până la momentul retragerii, dar aproape la fel de mulţi sunt în dezacord cu această idee. De asemenea, 31% se tem că îşi pot pierde cu totul banii depuşi la o bancă, iar 38% nu percep acest pericol", potrivit unui comunicat al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB).

Eugen Dijmărescu, directorul FGDSB, crede că temerile privind pierderea valorii economiilor sunt determinate de criza economică, neîncrederea în măsurile adoptate până în prezent şi de inflaţie.

Mai mult de jumătate dintre clienţii instituţiilor de credit se consideră destul de puţin sau foarte puţin informaţi în legătură cu situaţia acestui sector în general, iar 60% din clienţii băncilor din mediul urban apreciază că sunt destul de puţin sau foarte puţin informaţi în privinţa ofertei de produse de economisire.

"Studiul GfK arată că doar 5% din cei intervievaţi sunt foarte bine informaţi cu privire la situaţia financiară a băncilor, aceeaşi pondere revenind şi celor care sunt la curent cu ofertele de produse de economisire. Totuşi, chiar şi în rândul persoanelor care au economii, o proporţie semnificativă se consideră neinformată: 42% sunt destul de puţin sau foarte puţin informaţi în legătură cu situaţia financiară a băncilor, iar 40% în legătură cu oferta de produse bancare", se mai spune în comunicat.

Din totalul românilor cu vârsta peste 18 ani, care trăiesc în mediul urban şi utilizează produse bancare, 16% au economii depuse la bănci, iar în Ardeal se economişte mai mult decât în Muntenia (27% comparativ cu 14%).

Principalele instrumente de economisire şi investiţii utilizate sunt conturile de economii, depozitele la termen şi conturile curente, dar şi banii păstraţi în numerar (28%), consideraţi o metodă sigură şi familiară.

Comparativ cu anul trecut, în 2010 au economisit cu o treime mai puţine persoane, în principal din cauza scăderii veniturilor sau creşterii cheltuielilor. De asemenea, un sfert dintre cei care au economisit în 2010 plănuiesc să economisească mai mult anul viitor, fie pentru că sunt îngrijoraţi cu privire la viitorul lor, fie pentru că estimează o creştere a veniturilor. Un procent mai scăzut (13%) dintre cei care nu au economisit în 2010 plănuiesc să pună bani deoparte în 2011.

Potrivit studiului GfK, majoritatea covârşitoare a respondenţilor care economisesc afirmă că preferă economiile în lei, atât pentru că moneda naţională este cea în care se primeşte salariul sau pensia, cât şi pentru că valoarea banilor va rămâne aceeaşi.

În ceea ce priveşte rolul FGDSB, 52% din clienţii din oraşe ai băncilor consideră că economiile ar fi în totalitate pierdute dacă instituţia de credite la care le-au depus ar da faliment.

Dintre persoanele care au economii, 29% cred că le-ar pierde în cazul în care banca ar da faliment, 39% consideră că le-ar recupera parţial, iar aproape o treime crede că şi-ar primi banii înapoi în totalitate.

Mai mult, studiul GfK relevă că doar 6% dintre cei care cred că îşi pot recupera economiile în cazul unui faliment bancar ştiu că Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar este entitatea care le înapoiază sumele, în timp ce peste un sfert din respondenţi consideră că banca este cea care le-ar înapoia economiile în cazul unui faliment, iar o proporţie similară nu ştie de unde şi-ar recupera banii.

În prezent, depozitele populaţiei sunt garantate în limita a 50.000 de euro, iar acest plafon se va majora la 100.000 de euro începând cu data de 1 ianuarie 2011.

Studiul a fost elaborat pe un eşantion de 1.228 de subiecţi, cu vârsta peste 18 ani, care locuiesc în mediul urban şi utilizează cel puţin un instrument financiar-bancar. Eroarea maximă este de plus-minus 2,83%, la un nivel de încredere de 95%.