CNS Cartel Alfa: Politica de austeritate salarială menţine România în subdezvoltare

Guvernanţii invocă pandemia şi criza globală pentru a justifica îngheţarea salariilor, pensiilor şi a tuturor cheltuielilor pentru cele mai sărace categorii ale populaţiei. Criza se manifestă în toate lumea, e adevărat, însă nu peste tot este folosită ca pretext pentru a lovi în categoriile cele mai dezavantajate ale populaţiei, spun sindicaliştii.

Analiza privind evoluţia de anul acesta a salariului minim în ţările europene arată că, în majoritatea statelor care au un salariu minim statutar, acesta a crescut de la 1 ianuarie 2021.

Salariile minime au fost indexate şi în ţările Europei de Vest, spre exemplu, în Franţa, Germania, Olanda, Irlanda, Elveţia, Luxemburg, Portugalia, Malta, Belgia sau Marea Britanie. Deşi procentele cu care cresc salariile minime din aceste ţări sunt, evident, mult mai mici, faptul că ele se aplică la o valoare mult mai mare face ca suma majorată să depăşească creşterea nominală din România. O creştere cu doar 10-15 cenţi a salariului minim orar conduce la o majorare cu 16-25 euro lunar!

Majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est au realizat în acest an creşterea salariului minim, protejându-şi angajaţii şi continuând programul de convergenţă salarială. Deşi este criză peste tot, tendinţa generală este de a păstra puterea de cumpărare a populaţiei prin majorarea salariilor minime sau indexarea lor, cele mai multe dintre guvernele statelor membre UE asumându-şi responsabilităţile faţă de cetăţenii lor.

Pe lângă creşterea extrem de mică a salariului minim – în procent şi în valoare nominală – lucrătorul român rămâne cu mai puţini bani în buzunar din creştere, având cea mai mare rată de taxare a salariului brut.

Spre exemplu, dacă la creşterea salariului minim din Letonia s-ar aplica taxarea din România, în loc de 57 de euro cât îi rămâne în mână angajatului leton, i-ar mai rămâne doar 40.

„Având în vedere toate aspectele de mai sus, dar şi faptul că anul trecut România a avut o creştere a salariului minim tot mai mică decât creşterile din Europa, practic constatăm că nu mai există convergenţă salarială cu restul Europei. Ba chiar dimpotrivă, ecartul se măreşte! În plus, menţinerea blocată a negocierilor colective de sector, prin efectele legii 62/2011, face ca întreaga grilă salarială să se menţină la un nivel scăzut. Avem peste un sfert din salariaţi la nivelul salariului minim (1,4 mil.), iar jumătate dintre contractele de muncă înregistrate în Revisal, sunt cu salarii care nu depăşesc 1600 lei net/2700 lei brut. Care sunt consecinţele? Menţinerea şi adâncirea stării de sărăcie a populaţie, continuarea migraţiei masive şi subdezvoltare cronică!”, arată comunicatul Cartel Alfa.

CNS Cartel ALFA continuă acţiunile de protest pentru creşterea veniturilor lucrătorilor, justiţie socială şi politici publice echilibrate, în interesul cetăţenilor. Din data de 14 ianuarie, când Caravana Drepturilor Sociale a plecat de la Baia Mare, sindicaliştii au manifestat în oraşele Zalău, Târgu Mureş, Braşov, Ploieşti, Constanţa, Piatra Neamţ, Botoşani, Iaşi, Galaţi, Buzău, Sibiu, Craiova, Piteşti, Târgovişte, Drobeta Turnu Severin, Arad, Timişoara, Târgu Jiu şi în Bucureşti la sediile pincipalelor instituţii şi ale partidelor de guvernare.

Următoarele acţiuni de protest sunt marţi, 2 februarie 2021, ora 10.00, la Ministerul Finanţelor Publice şi joi, 4 februarie, ora 10.00, la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. În aceeaşi zi, la ora 12.30 membrii Federaţiei Sindicatelor din Comerţ protestează la sediul Confederaţiei Patronale Concordia.