Colegiul Medicilor din România îl contrazice pe Rafila în privinţa poliţei de asigurare

Colegiul Medicilor din România transmite că şi-a asumat un rol activ în susţinerea şi promovarea unei legislaţii adecvate privind malpraxisul medical.

În calitate de organism reprezentativ al medicilor, CMR are responsabilitatea de a proteja atât interesele profesionale ale medicilor, cât şi drepturile pacienţilor. În acest context, CMR spune că s-a angajat activ şi în mod transparent în dezvoltarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ, având ca obiectiv principal crearea unei legislaţii echitabile şi eficiente, care să răspundă nevoilor actuale ale sistemului de sănătate.

Organizaţia a redactat şi promovat o nouă lege a malpraxisului medical, care vizează, implicit, şi poliţa de malpraxis, şi spune că proiectul, făcut public în toamna anului trecut, este cu atât mai important în contextul unei presiuni exercitate constant asupra profesiei medicale, atât din perspectiva riscului de malpraxis, cât şi din punct de vedere al menţinerii unui standard înalt de calitate a actului medical.

În contextul declaraţiilor dăcute de ministrul Sănătăţii privind noua lege a malpraxisului, CMR precizează că, în octombrie 2022, Ministerul Sănătăţii a înfiinţat un grup de lucru, care însă nu are rezultate concrete, în sensul de a elabora un proiect propriu.

„Colegiul Medicilor din România a luat iniţiativa şi a lansat în dezbatere publică tema greşelii medicale şi necesitatea unei legi moderne a malpraxisului medical. Rezultatul a fost un proiect de lege trimis către Ministerul Sănătăţii în mai 2023, şi care a fost discutat cu Ministerul Sănătăţii în iunie 2023, fără un progres real. Actuala lege a malpraxisului este profund ineficientă, fapt resimţit deopotrivă de medici şi pacienţi. Proiectul de lege al CMR propune un mecanism eficient de despăgubire a pacienţilor victime ale malpraxisului medical şi asigură protecţia medicului care achită poliţa de malpraxis, clarificând delimitarea dintre culpa profesională şi culpa penală. Situaţia actuală, în care medicii sunt supuşi unei presiuni constante prin ameninţarea unui proces penal, nu generează decât efecte negative: medicină defensivă şi o contribuţie definitorie în decizia medicilor de a pleca din România”, arată sursa citată.

Colegiul Medicilor din România adaugă că afirmaţia ministrului Sănătăţii, conform căreia proiectul CMR ar creşte costul poliţei de asigurare la 1000 de euro pe lună, nu are o bază reală: „Nu este prima dată când ministrul Sănătăţii face afirmaţii incorecte despre acest proiect de lege, pe care Colegiul Medicilor din România le-a evidenţiat de fiecare dată. Lipsa de interes faţă de conţinutul şi beneficiile proiectului ne determină să considerăm că aceste afirmaţii au ca sursă fie necunoaşterea propunerilor CMR – care i-au fost prezentate şi care pot fi consultate public, aşa cum am expus anterior – fie o intenţie de dezinformare a medicilor şi a populaţiei, în ansamblu”.

Pe de altă parte, susţine CMR, Ministerul Sănătăţii nu a reuşit, prin resurse proprii, dar nici prin activitatea grupului de lucru pe care o coordonează, să realizeze o propunere alternativă. Mai mult, în acest grup de lucru – a cărui ultimă întâlnire a fost pe 19 ianuarie a.c. – proiectul propus de CMR constituie chiar materialul care stă la baza propunerilor formulate de organizaţiile profesionale din domeniul medical.

„Contextul în care a fost oferită declaraţia viza punctual decizia definitivă a instanţei ca un spital să plătească despăgubiri unui pacient. Ministrul Sănătăţii a evitat răspunsul punctual, introducând în discuţie proiectul CMR, care se referă strict la malpraxisul pentru medici, în timp ce cazul respectiv viza poliţa de malpraxis a spitalului. Aceasta ar trebui să fie preocuparea Ministerului Sănătăţii: să existe un cadru legal care să dea eficienţă poliţelor de malpraxis ale spitalelor, prin care să poată fi despăgubiţi pacienţii, în caz de răspundere a unităţii medicale. Colegiul Medicilor din România consideră că o nouă lege a malpraxisului este de o importanţă crucială pentru viitorul actului medical în România. Existenţa unei dezbateri constructive şi independente de contextul politic, a acestui proiect, ar reflecta hotărârea autorităţilor implicate de a soluţiona o problemă cu impact social considerabil. Orice altă atitudine faţă de acest demers reprezintă atât o lipsă reală de implicare în procesul de elaborare a unei noi legi, cât şi un dezinteres major faţă de medici şi pacienţi, deci faţă de populaţie, în ansamblu, oricare dintre noi putând fi, la un moment dat, pacient sau apropiat al unui pacient afectat de lipsa unui mecanism rapid şi eficient de despăgubiri”, transmite sursa citată.

E nevoie de o lege unitară pentru malpraxis şi despăgubiri, care să deservească interesul tuturor categoriilor de profesionişti, spunea vineri ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

„Trebuie să existe totuşi un sistem de asigurări pe care îl încheie personalul medical care să permită aceste despăgubiri, dar nici nu trebuie să fie împovărătoare. A circulat un proiect făcut de Colegiul Medicilor care ar fi făcut practic foarte dificilă practicarea profesiei pentru că sistemul sau primele de asigurare care erau propuse acolo nu avea niciun fel de limită şi puteau să ducă la imposibilitatea obţinerii dreptului de liberă practică dacă nu plăteai o sumă, de exemplu 1000 de euro pe lună”, afirma ministrul.