COMENTARIU | Pentru infrastructură, demiterile nu rezolvă nimic, avem nevoie de oameni cărora să le pese

Tevatura s-a lăsat cu demitrea, de către ministrul Transporturilor, a directorului general al Metrorex şi a directorului de exploatare.

Ştirea serii de miercuri 1 noiembrie a fost pana de curent care a afectat nordul şi estul Capitalei. Aceeaşi staţie de transformare a mai încetat să funcţioneze şi pe 21 octombrie, când au fost afectate două cartiere bucureştene şi mai multe localităţi din apropiere. În iunie 2016 a căzut o linie de înaltă tensiune în Argeş, care a antrenat alte zeci de linii. În noiembrie 2016 căderea unei staţii de înaltă tensiune indisponibiliza Centrala de la Cernavodă. În februarie 2017 nordul Bucureştilor rămânea, din nou, fără curent. În vară, distributorul de electricitate ne sfătuia să o lăsăm mai moale cu aparatele de aer condiţionat. Transelectrica anunţa recent că a realizat doar jumătate din planul de întreţinere a instalaţiilor din ultimii doi ani; pentru cine nu ştie, Transelectrica asigură transportul energiei electrice de înaltă tensiune în toată ţara, înregistrează pierderi de 50 de milioane de lei în trimestrul al treilea al anului şi ar putea ajunge la pierderi de 100 de milioane de lei la finele anului.

Compania trebuie în schimb să plătească dividende speciale de 170,79 milioane lei, la solicitarea Guvernului, soluţia fiind angajarea urgentă a unor credite.

Situaţia din industria energiei electrice, unde infrastructura cedează din cauza vechimii şi a lipsei lucrărilor de întreţinere se regăseşte mai peste tot. Pe calea ferată trenurile merg mai încet decât în 1930. Nouă locomotive din zece deţinute de CFR Călători au o vechime cuprinsă între 30 şi 50 de ani, în ultimul deceniu societatea cumpărând doar trei locomotive.

Drumurile şi autostrăzile se surpă nu după inaugurare, ci mai cu seamă înainte, iar traficul prin marile oraşe a devenit un chin. Nu există concepte coerente de dezvoltare urbană şi nici planuri pe termen lung care să susţină conceptele. Nu există separări logice ale zonelor – comerciale, de afaceri, de locuit – totul rămânând la bunul plac al dezvoltatorilor.

Ca să mă întorc la metroul bucureştean, formularea "un jgheab de scurgere a infiltraţiilor" nu cumva ascunde o improvizaţie jalnică care preia apa care curge în tunel? În urmă cu un an, dacă aşteptai la Piaţa Romană metroul spre Piaţa Unirii, puteai auzi, dacă mergeai la capătul peronului, sunetul cristalin al apei care curgea în tunel, de nicăieri spre nu ştiu unde, iar dacă mijeai privirea, o vedeai cum trece, în drumul ei, peste nişte instalaţii – nu ştiu cât bine le făcea un astfel de tratament, şi nu ştiu dacă situaţia s-a remediat. Aş paria, totuşi, că nu.

Cu doar o zi înainte, primarul General, Gabriela Firea si ministrul Transporturilor, Felix Stroe ne asigurau într-un comunicat de presă că „Facem împreună paşi concreţi către un sistem integrat de transport public în Bucuresti. Lucrările la centura Capitalei trebuie urgentate! Totul în folosul bucureştenilor şi nu numai!” Nu detaliez, ca să nu-mi pierd cititorii....

În energie, am citit opinii ale unor specialişti care avansau ideea unei pene generalizate de curent, poate chiar în această iarnă, în condiţiile unui deficit de producţie. Concret, la un vârf de consum de 10.500 MW sunt acoperiţi cam 8000 de MW din nuclear, hidro, cărbune şi eoliene, restul urmând a veni, sau nu, din import. Problema este că în miez de iarnă energie de import este mai greu de găsit. Şi la ce preţ? Mai ţineţi minte creşterile ameţitoare de preţuri de pe piaţa românească de energie de la începutul acestui an? Este un scenariu perfect posibil şi în această iarnă. Mă linişteşte programul energetic pentru iarna 2017 - 2018 elaborat de ministerul de resort, care identifică nu numai surse suficiente de energie, ci chiar şi un disponibil de export.

Să nu ne îngrijorăm dară, dar să ne întrebăm totuşi ce este de făcut?

Un politician va răspunde că ne trebuie o strategie. Bate câmpii, în România nu de strategii ducem lipsă, ci de oameni care să îşi facă treaba, de oameni cărora să le pese de ce au de făcut şi de concetăţenii lor, şi nu doar de buzunarul şi interesul propriu. Numai în materie de energie au existat, de-a lungul timpului, mai mult de o duzină de strategii, iscate de entităţile de stat care au gospodărit domeniul. Ce a rămas în urma lor? Pene de curent ca pe vremea lui Ceauşescu şi ameninţarea unei întreruperi totale.

Nu demiterile rezolvă problemele, apa se va infiltra în continuare în tunelele metroului, vor apărea scurtcircuite, vor lua foc în continuare locomotive în mijlocul câmpului, vom merge în oraşe cu 3 kilometri pe oră şi cu 30 în afara oraşelor şi ne vom uita cu speranţă la bec, sperând să bată vântul ca să învârtă eolienele.

Avem nevoie de oameni cărora să le pese.

Citeşte şi: Directorul Metrorex poate fi demis de Consiliul de Administraţie, nu de ministrul Transporturilor

Citeşte şi: Directorul general al Metrorex şi directorul de exploatare, DEMIŞI, după ce un tren a rămas blocat în tunel, iar călătorii au fost evacuaţi / Circulaţia, reluată pe tronsonul Eroilor-Politehnica