Astfel, deocamdată nu se constată o înrăutăţire a nivelului lichidităţilor companiilor în contextul efectelor nefavorabile ale crizei coronavirusului. O deteriorare a lichidităţilor din mediul de business ar fi primul semnal al degradării situaţiei economice şi chiar al începutului de recesiune, scrie Ziarul Financiar.
Media lunară a refuzurilor la plată a fost de 214,8 milioane de lei în perioada ianuarie -septembrie 2020.
Aproximativ 14.481 de titulari de cont au generat incidente de plată în primele nouă luni ale acestui an, numărul fiind în scădere cu 13,5% în ultimul an.
Numărul total al refuzurilor la plată, atât pentru bilete la ordin cât şi pentru cecuri, în perioada ianuarie – septembrie 2020 a fost de 34.136. Cea mai mare parte a refuzurilor la plată din primele nouă luni din 2020, respectiv peste 95%, a fost legată de bilete la ordin.
Sumele refuzate la plată au constituit una dintre cele mai acute probleme din economie în perioada crizei financiare care a început să-şi facă simţită prezenţa pe piaţa locală în 2008/2009, blocând practic activitatea multor companii.
Vârful sumelor refuzate la plată fusese atins în 2009 şi 2010, când băncile nu au găsit suficiente lichidităţi în contul clienţilor pentru a onora plăţi în valoare de 8,5 mld. lei şi respectiv 8,8 mld. de lei.
Economia s-a contractat cu 6,6% şi respectiv 1,6% în 2009 şi 2010.
În cazul tranzacţiilor cu mărfuri dintre companii se fac rareori plăţi în numerar, cumpărătorii emiţând în schimb bilete la ordin prin care se angajează să efectueze plata la o dată ulterioară (cuprinsă în general între câteva săptămâni şi trei luni). Deţinătorul biletului se prezintă la bancă la data scadenţei şi primeşte banii pe care banca îi ia din contul emitentului. Dacă un bilet la ordin sau un cec nu este încasat, situaţia se poate rezolva fie pe cale amiabilă, fie în instanţă, caz care se poate finaliza cu insolvenţa firmei care a emis cecul sau biletul la ordin refuzat.