Comisia Europeană a acceptat opt condiţionalităţi asumate de România. Neîndeplinirea lor ar fi putut provoca suspendarea plăţilor

Este vorba despre 4 condiţionalităţi privind educaţia: părăsirea timpurie a şcolii (10.1), învăţământul superior (10.2), învăţarea pe tot parcursul vieţii (10.3), existenţa unui cadru strategic de politică naţională sau regională pentru creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională (10.4), 3 condiţionalităţi referitoare la ocupare: politici active în domeniul pieţei forţei de muncă (8.1), instituţiile pieţei forţei de muncă (8.3), existenţa unui cadru politic strategic pentru promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor (8.6) şi o condiţionalitate referitoare la incluziune socială – reducerea sărăciei (9.1).

"Progresul este real şi aşteptăm confirmarea formală a îndeplinirii altor 11 condiţionalităţi în perioada imediat următoare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Dragoş-Cristian Dinu, citat de Biroul de presă al ministerului.

Condiţionalităţile ex-ante au fost negociate de fiecare stat membru cu Comisia Europeană şi reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei şi a instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. România a negociat 36 de condiţionalităţi, acceptate de Guvern în 2014.

În acest moment, 20 de condiţionalităţi au fost ridicate, pentru 11 se aşteaptă confirmarea, iar alte 5 sunt în implementare.

Citeşte şi: FOCUS Criză de specialişti în fonduri europene: comunităţile mici, incapabile să ia bani UE

Citeşte şi: Oraşul din România ce a reuşit să obţină sute de milioane de euro din fonduri europene. Care este secretul succesului?

Citeşte şi: CNADNR, CFR şi Metrorex pot depune de luni cereri pentru fonduri europene în valoare de 5,8 mld euro