Comisia Europeană a redus semnificativ previziunile de creştere economică pentru România în 2024

Consumul privat dinamic a susţinut cererea internă şi importurile, în timp ce creşterea exporturilor a rămas modestă. În schimb, redresarea treptată a cererii externe, relaxarea condiţiilor financiare şi rezistenţa consumului privat şi a investiţiilor ar trebui să accelereze creşterea peste 2% în 2025 şi în 2026.

Se estimează că inflaţia globală va încetini uşor, dar va rămâne peste 5% în 2024, deoarece presiunile subiacente asupra preţurilor sunt încă ridicate din cauza creşterii continue a veniturilor disponibile. Cererea puternică de forţă de muncă ar trebui să reducă şi mai mult şomajul.

De asemenea, Comisia Europeană estimează că deficitul public general al României va atinge 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. Se preconizează că acesta va rămâne în linii mari la acest nivel în 2025 şi 2026, presupunând că politicile actuale nu se vor modifica. Se preconizează că raportul datorie/PIB va creşte la aproape 60% în 2026.

În 2024, producţia industrială, construcţiile rezidenţiale, serviciile IT şi serviciile de transport şi-au pierdut semnificativ ritmul de creştere din cauza cererii externe slabe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie. În acelaşi timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, deoarece veniturile reale disponibile au crescut într-un ritm rapid.

Cu toate acestea, avântul consumului privat a fost compensat în mare măsură de contribuţia negativă ridicată a exporturilor nete la creşterea PIB, în timp ce creşterea investiţiilor private a fost moderată de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală preconizate. În consecinţă, se preconizează o încetinire a creşterii PIB-ului real la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023.

O redresare treptată a cererii externe şi a exporturilor, o relaxare suplimentară a condiţiilor financiare, un consum privat rezistent şi o accelerare a investiţiilor private ar trebui să ducă creşterea PIB real la 2,5% în 2025 şi la 2,9% în 2026. Investiţiile în infrastructura publică finanţate de UE ar trebui să sprijine puternic creşterea. În pofida unor termeni comerciali favorabili, contribuţia negativă ridicată a exporturilor nete la creşterea PIB în 2024 ar trebui să adâncească deficitul de cont curent la aproximativ 8% din PIB, de la 7% din PIB în 2023.

Comisia Europeană preconizează că o redresare a exporturilor şi o moderare a importurilor, susţinute de încetinirea creşterii salariilor şi de câştigurile de competitivitate rezultate din investiţiile şi reformele structurale în curs, vor reduce într-o oarecare măsură deficitul de cont curent pe parcursul perioadei de prognoză rămase.

Presiunile de pe piaţa muncii s-au diminuat, reflectând în principal încetinirea activităţii economice şi creşterea numărului de muncitori străini. Cu toate acestea, cererea de forţă de muncă rămâne rezilientă, iar rata şomajului este aşteptată să scadă uşor pe parcursul perioadei de prognoză. Salariile nominale atât în sectorul public, cât şi în cel privat au continuat să crească puternic, cu rate de două cifre în 2024. Totuşi, se preconizează o moderare a creşterilor salariale în 2025 şi 2026, având în vedere deja majorările ridicate ale salariului minim, inflaţia mai scăzută şi reducerea tensiunilor de pe piaţa muncii.

O încetinire accentuată a preţurilor la energie şi alimente este aşteptată să ducă la o scădere a inflaţiei HICP (Indicele Armonizat al Preţurilor de Consum), de la aproape 10% în medie în 2023, la aproximativ 5,5% în 2024. Totuşi, presiunile subiacente asupra preţurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, susţinută de creşterile salariale şi ale pensiilor, precum şi de creşterile încă mari ale preţurilor la servicii. Se preconizează că inflaţia medie HICP va încetini în continuare şi, în cele din urmă, va intra în intervalul ţintă al băncii centrale, de 2,5% ±1 punct procentual, dar abia spre sfârşitul anului 2026.

Deficitul bugetului general al României este estimat să ajungă la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5% din PIB). Deficitul mai ridicat decât era de aşteptat reflectă creşterea foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorărilor mari ale salariilor din sectorul public, cheltuielilor pentru bunuri şi servicii, precum şi a transferurilor sociale, inclusiv pensiile. De asemenea, reflectă o creştere uşor mai lentă a veniturilor, ca urmare a unei activităţi economice mai slabe decât era anticipat. Investiţiile publice, ca pondere din PIB, se aşteaptă să crească semnificativ, reflectând obiective ambiţioase atât pentru proiectele finanţate naţional, cât şi pentru cele finanţate de UE.

În 2025 şi 2026, deficitul este preconizat să rămână ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor şi o nouă creştere a plăţilor de dobânzi (2,2% din PIB în 2026, faţă de 1,4% din PIB în 2022) sunt prognozate să menţină cheltuielile guvernamentale la un nivel ridicat. Creşterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în concordanţă cu evoluţiile activităţii economice. Este important de menţionat că prognoza nu include niciun impact al măsurilor potenţiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli, incluse în planul fiscal şi structural pe termen mediu pe care România l-a depus la Comisie pe 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient de detaliate în acest moment. Totuşi, ele au potenţialul de a reduce semnificativ deficitul guvernamental în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute şi implementate corespunzător în contextul bugetului pentru 2025.

Datoria publică generală este aşteptată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, reflectând deficite ridicate şi o creştere mai lentă a PIB-ului nominal în anii următori.