Comisia Europeană cere României să recupereze 335 de milioane de euro de la Oltchim

În acelaşi timp, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.

Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar.”

Oltchim este una dintre cele mai mari societăţi petrochimice din România şi din sud-estul Europei. Statul român deţine o participaţie de control de 54,8 % în cadrul societăţii. În ianuarie 2013, Oltchim a intrat în insolvenţă.

În aprilie 2016, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societăţii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor şi acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane EUR de către AAAS şi de către diferite întreprinderi de stat şi continuarea furnizărilor, de către statul român şi de către întreprinderi de stat (CET Govora şi Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a societăţii.

Comisia a constatat că, în cazul de faţă, niciun creditor operând în economia de piaţă nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condiţiile în care AAAS şi alţi creditori aflaţi în proprietatea statului au făcut-o în 2015. Prin urmare, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE.

Ulterior, Comisia a evaluat aceste măsuri în conformitate cu normele UE aplicabile privind ajutoarele de stat, şi anume Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare. Orientările îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, să contribuie la costurile aferente restructurării sale şi ca orice eventuale denaturări ale concurenţei să fie limitate.

În cazul de faţă, Comisiei nu i-a fost notificat niciun astfel de plan de restructurare. În plus, Comisia a constatat că nu a existat nicio contribuţie vizibilă din partea investitorilor la costurile de restructurare ale societăţii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că finanţarea publică acordată de România societăţii Oltchim, de aproximativ 335 de milioane de euro plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat şi trebuie să fie recuperată de România.

Pentru a stabili dacă ajutoarele au fost transferate noilor proprietari în urma vânzării de active, Comisia a evaluat dacă există continuitate economică între noul şi fostul proprietar. Comisia utilizează o serie de indicatori, cum ar fi obiectul tranzacţiei (activele, pasivele şi resursele umane transferate, vânzarea de pachete de active), momentul vânzării, preţul de vânzare şi procesul de vânzare, precum şi identitatea cumpărătorului. La momentul iniţierii investigaţiei detaliate, Comisia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că procesul de privatizare a Oltchim ar putea conduce la o continuitate economică între Oltchim şi viitorul cumpărător (viitorii cumpărători). După iniţierea procedurii oficiale de către Comisie, autorităţile române au modificat însă condiţiile de vânzare a activelor Oltchim. În special, investitorilor interesaţi li s-a permis să liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării şi a veniturilor astfel obţinute. Pe parcursul procedurii, diverşi investitori de pe piaţă şi-au manifestat interesul şi au achiziţionat majoritatea activelor Oltchim.

Având în vedere condiţiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societăţii Oltchim şi rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat că societăţile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societăţii Oltchim şi, prin urmare, nu sunt ţinute să le ramburseze.

Oltchim a trecut printr-o perioadă îndelungată de dificultăţi economice în care a beneficiat de ajutoare de stat. Numeroasele tentative de privatizare, începând cu 2001, au eşuat. Anterior, în martie 2012, Comisia constatase că o conversie în acţiuni a creanţelor Oltchim deţinute de AAAS nu constituia ajutor în vederea privatizării imediate a Oltchim. Cu toate acestea, România nu a realizat conversia creanţelor în acţiuni, iar privatizarea a eşuat din nou în septembrie 2012.

În conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, intervenţiile statului în întreprinderi pot fi considerate a nu reprezenta ajutor de stat atunci când sunt efectuate în condiţii pe care le-ar fi acceptat un operator privat care operează în condiţii de piaţă (principiul operatorului economic privat în economia de piaţă). Dacă acest principiu nu este respectat, intervenţiile publice constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, întrucât le conferă beneficiarilor un avantaj economic de care concurenţii acestora nu dispun.

Pe 10 decembrie Oltchim a anunţat finalizarea contractului de vânzare active încheiat cu Chimcomplex Borzeşti, prin încasarea integrală, în data de 7 decembrie, a preţului tranzacţiei şi prin transferul dreptului de proprietate asupra activelor începând cu data de 8 decembrie. Valoarea tranzacţiei a fost de 589.328.986,12 lei plus TVA şi a fost achitată integral, pentru pachetele 1 – 5 şi parţial 7.

Pachetele de active transferate către Chimcomplex S.A. sunt Clorosodice, Oxo-alcooli, Polioli, Servicii pe teren, Vagoane şi VCM/PVC 1. Activele includ terenuri, clădiri, investiţii în curs de execuţie, drepturi de proprietate intelectuală şi alte bunuri mobile reprezentând în principal utilaje, echipamente, tehnologii şi orice alte bunuri similare necesare procesului de producţie. Un număr de 1.164 salariaţi au acceptat încheierea de contracte individuale de muncă cu cumpărătorul Chimcomplex S.A..

În urma acestei tranzacţii Oltchim S.A. a rămas cu active în conservare, pentru care se vor continua procedurile prevăzute prin Planul de Reorganizare.

Chimcomplex Borzeşti a fost înfiinţată de stat în 1954, iar în 2003 compania a fost privatizată iar grupul SCR, condus de antreprenorul Ştefan Vuza, a devenit acţionar principal. Astăzi compania este listată pe segmentul alternativ al Bursei de Valori Bucureşti.

Oltchim a fost înfiinţat în 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Vâlcea, din 1990 funcţionează sub formă de societate comercială pe acţiuni iar din 1997 devine companie publică prin listarea la Bursa de Valori Bucureşti. Combinatul a intrat în procedura de insolvenţă în ianuarie 2013, fiind administrată de un consorţiu de administratori judiciari.