Comisia Europeană reduce estimarea pentru creşterea economică a României la 4,3%/ În România, inflaţia va creşte, iar deficitul bugetar va ajunge la 3,5% din PIB

Pentru anul 2017, deficitul guvernamental general este estimat să ajungă la 3,5% din PIB, potrivit raportului CE.

Prognoza Comisiei Europene de primăvară pentru România în 2017 este peste cele anunţate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional.

BERD a îmbunătăţit cu 0,3%, la 4%, estimarea pentru creşterea economică a României pentru anul acesta şi la 3,5% în 2018, potrivit raportului de perspective economice regionale, publicat miercuri de instituţie.

În ceea ce priveşte proiecţiile prezentate în raportul FMI, în aprilie, privind „Perspectivele de creştere economică la nivel global", România ar urma să aibă în 2017 o creştere economică de 4,2% şi de 3,4% în 2018.

Comisia Europeană: În România, inflaţia va creşte, iar deficitul bugetar va ajunge la 3,5% din PIB

Inflaţia din România este aşteptată să crească, deficitul bugetar se va adânci din cauza tăierilor de taxe şi măririi cheltuielilor publice, iar proiectul legii salarizării reprezintă un risc semnificativ pentru estimările fiscale, se arată în prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene.

Potrivit prognozei Comisiei Europene (CE) publicate joi, creşterea PIB-ului real este aşteptată să rămână puternică, pe fondul relaxării fiscale şi a creşterii salariilor, iar şomajul a scăzut semnificativ în 2016 şi este aştepat să rămână la un nivel scăzut în 2017 şi 2018.

Actualul deficit guvernamental este aşteptat să continue să se deterioreze din cauza cererii interne puternice şi a creşterii importului. În 2017, deficitul guvernamental general este estimat să ajungă la 3,5% din PIB, iar în 2018 este aşteptat să ajungă la 3,7% din PIB.

Ca o consecinţă a relaxării fiscale, deficitul structural guvernamental este prognozat să crească de la aproape jumătate de procent din PIB în 2015 la 2,5% în 2016 şi la 4% în 2018. În ciuda creşterii puternice a PIB-ului, rata datoriei din PIB este prognozată să crească de la 38% în 2015 la 40,9% în 2018.

Proiectul legii salarizării unitare reprezintă un risc semnificativ asupra prognozei fiscale, cu un posibil impact asupra balanţei deficitului guvernamental de până la -2% din PIB în 2018. Forma finală a legii salarizării şi programul nu erau cunoscute la finalul realizării prognozei Comisiei Europene. PSD a publicat proiectul legii salarizării unitare pe 10 aprilie.

CE susţine că inflaţia ar urma să crească treptat şi să reintre în normele stabilite de Banca Naţională (2,5% ± 1 punct procentual), generată de cererea internă intensă, majorări de salarii şi stimuli fiscali adiţionali. Inflaţia medie anuală este prognozată să ajungă la 1,1% în 2017 şi să crească la 3% în 2018.

Principalul risc al perspectivei menţionate este reprezentat de posibilitatea altor stimuli fiscali, care ar putea sprijini cererea internă pe termen scurt, dar cu costul sustenabilităţii finanţelor publice. Întârzierea sau absenţa reformelor structurale pentru sprijinirea beneficiilor competiţiei ar putea avea un efect negativ asupra creşterii exporturilor şi, astfel, să afecteze balanţa externă.

Programul fiscal pentru anul 2017 al României este aşteptat să continue să sprijine cererea internă, dar creşterea este prognozată să încetinească - efect trazitoriu al impulsului fiscal epuizat. Astfel, cererea este aşteptată să fie generată de consum şi să fie impulsionată de tăierile de taxe şi de creşterea salariilor în sectorul public şi a pensiilor. Investiţiile sunt prognozate să aibă o contribuţie minoră asupra creşterii, în contextul în care implementarea proiectelor din fondurile Uniunii Europene creşte treptat.

Creşterea exportului este prognozată să rămână moderată, în linie cu creşterea PIB, din cauza reducerii competiţiei pe fondul creşterii salariilor în faţa câştigurilor productivităţii.

Numărul total al angajaţilor este aşteptat să crească într-un ritm moderat în 2017 şi 2018, în timp ce rata şomajului este prognozată să scadă în continuare. Rata şomajului a scăzut la un nivel istoric în 2016.